"realul se retrage din mine (opt pretexte de a spune nu)" – 1248 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ACAdolfo Bioy Casares
S-a născut la Buenos Aires pe 15 septembrie 1914 și a murit pe 26 martie 1999; scrie prima nuvelă la 11 ani, începe să studieze dreptul și filozofia, dar întâlnirea cu Jorge Luis Borges îi schimbă destinul. Este unul din maeștrii absoluți ai literaturii fantastice. Dupa aceasta se dedică in intregime literaturii (cu Borges avea de altfel să colaboreze, începând prin a compune un... anunț publicitar pentru iaurtul produs de firma tatălui său si continuand cu o serie de povestiri polițiste). Nuvelele sale fantastice uimesc prin perfecțiunea construcției, în care imaginarul se suprapune cu realul. Tot ce scrie Bioy Casares ține, de fapt, de romanul de aventuri care nu suportă nici un adaos stilistic inutil. Se stinge din viață la Buenos Aires, fiind considerat un veritabil patriarh al literaturii fantastice. Romane publicate: La invencion de Morel (1940)( Invenția lui Morel, trad. rom. 2003) El perjurio de la nieve (1944)(Sperjurul zăpezii) Plan de evasion (1945)(Plan de evadare) La...
2 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
GMGabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
realul se retrage din mine (opt pretexte de a spune nu)
de angela furtuna
realul se retrage din mine (opt pretexte de a spune nu) 1. uneori, realul se retrage din mine precum vălul de iriși din pădurea Kadima în fața talazului cu care trupul tău revine la stigmat...
Invitatie Lansare Gaudeamus Pelerinul din Aqualung de Angela Furtună
de angela furtuna
La TARGUL INTERNATIONAL DE CARTE GAUDEAMUS Bucuresti, EDITIA a XV-a, 2008, duminica 23 nov. la ora 13 lansez cartea Pelerinul din Aqualung, Editura Integral (director Costel Postolache) and Ed. Vinea...
despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick
de angela furtuna
despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick unde aș fi putut să ajung de-a lungul acestui firicel de apă înotând cu aripile mele de rechin? Pelerinul...
Camelia Petre - romantica unei nopți cu lună plină
de Maria Prochipiuc
Omul este o fiinta sociala ce se dezvolta prin interactiunile lui cu societatea. Daca il izolam de mediul sau, inseamna ca-i reducem posibilitatea de a comunica cu semenii sai. Deseori imprumutam...
Cum văd eu postmodernismul
de cornel marginean
Cum văd eu postmodernismul Cu stimă, lui Gorun Manolescu și domnului Constantin Virgil Negoiță, după citirea cu sufletul la gură, a celor 17 pagini ale eseului ,,Interviu (non-virtual) cu Constantin...
Cu tine
de Stelian STANCU
atenție la nr. de texte postate/zi (maxim 3) Cu tine visele se-adună, cu tine claru-i și mai clar de lună Cu tine viața se deschide, cu tine e-nceput, de unde Și clipa va porni să se prăvale, mergând...
seminarul despre milă
de Cătălin Al DOAMNEI
de când nietzsche mi-a spus mila e sentimentul omului nobil ce nu caută pe nimeni să umilească am urcat în nouri negri cu toma nour și peste semeni fără virtutea anonimatului s-a aprins prăpădul ca...
Un Moment Nou sau Cadere in cap spre cerul liber
de Bogdan Gheorghiu
I. Fiecare sunet are un ecou nefiresc, e o vibrație joasă în toate lucrurile, ca un cutremur mocnit care a fost acolo dintotdeauna fără să știu, de parcă lumea ar sta să se termine, toată splendoarea...
Un Acordeon de Argilă, Visul...
de florin caragiu
În poemele din „Santinela de lut” (Vinea, 2006), Cosmin Perța dezvoltă o atmosferă în care imageriile morții, marcate prin stranietăți și obsesii, supun unor metamorfoze coșmarești căldura, ludicul...
Lumină artificială și lumină naturală. Lacrimile și solitudinea
de razvan rachieriu
Pentru un bărbat îndrăgostit în zâmbetul ei irizează raiul însă este suficient să vorbească și prostia țâșnește din cavoul limbii în respirația bărbatului cuvintele inepte parcă scormone la rădăcina...
Înhață sufletul potrivit pentru tine! (II)
de angela furtuna
Înhață sufletul potrivit pentru tine! (dialoguri entropice) Ziua a doua (decor: provizoratul unei idolatrii. junglă de sârmă. o sală de muzeu al aurului prin care tropăie copii cu burțile umflate,...
Liricizarea istoriei la Blaga
de Vartolomei Simona
Lucian Blaga pare că fuge de istoria reală, durativă, de timpul ce are un început și un sfârșit. El se refugiază într-un timp continuu, fabulos. Ca și Eliade sau Cioran, Blaga se disociază de istorie...
apocalips
de Valeriu D.G. Barbu
se simulează totul n-a rămas nimic viu lumea nu mai există demult întregul acesta păstos e artificial vrajbe dulci, iubiri solubile decoruri năluci – ambalajele unui ego rotund, dar nu perfect norma...
Precognitie
de Cristina Cosnita
Atunci cand sufletul privirii pustiite Sfasie cerul in frunze cu gene de apa Si aripile goale se ridica In noaptea ce misca spasmic Iluzia unui fir de intuneric In ochii tai, realul se sparge. Atunci...
Balada tranziției
de Ioana Camelia Sîrbu
Mă zvârcolesc în izbirea clipei de pământ mă pierd suspin și tac mai dulce. copacii se leagănă în baloane de vis se leagănă suflați de dor. și uit că realul se mai doare încă în gol și se plutește...
Dezamăgire-n reluare
de Daniel Aurelian Rădulescu
Ce stare de lipotimie relativă Îmi scurge tonusul, în grei genunchi Și inima-mi se zbate într-un junghi Și timp îmi ia, reacția paleativă. Sunt bradicardic, nu mai am paloare, Urechile mi se înfundă,...
Omul plin 3,4
de razvan rachieriu
Omul plin caută valorile adevărate din care creează o matrice de calități epurând defectele ale căror efecte se văd în degenerescența umană manevrează ambițiile în avantajul său vanitatea o așează în...