"răvașe cu șoapte" – 3876 rezultate
0.03 secundeMeilisearchioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Anton Naum
Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...
2 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
Ruse Florian
Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!
2 poezii, 0 proze
OBOctavian Bilcescu
Octavian Bilcescu (n. 1924) este un inginer agronom și poet român ce a semnat și poeme în germană sub numele de Olaf Bilius. A debutat în revistă în anii '40. În 1978, 1979, 1980 a câștigat mențiuni la concursul de debut Albatros. Doar primele două dăți i s-a publicat ciclurile în cadrul Caietelor debutanților - în 1980 cenzura i-a scos unele dintre poezii și acesta a refuzat să publice poeziile rămase. A debutat, deci, în “Caietul debutanților” 1978, al Editurii “Albatros”, alături de diverse nume, afirmate sau pierdute, el situându-se, fără îndoială, în prima categorie: Mihai Banciu, Marcel Bărăganu, Eugen Chirovici, Șerban Codrin, Florin Iaru, Claudia Ilie, Al. Pintescu, Florina Jianu, Theodor Purice, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vădan, Nicolae Alexandru Vest. Octavian Bilcescu a reactualizat și reformulat Cărțile sale în limba germană sunt următoarele: “Live schnitte”, Amsterdam, prezentat la Symposion International Uitgevere, Jutte Graubner, 1995: “Gaudi, oder poetishe...
3 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
răvașe cu șoapte
de Ursu Marian Florentin
ploi dese biciuiesc ordinea asincronă a plopilor tălpi umede sfâșie trotuarul întortocheat mă sperii de propria mea agorafobie și am impresia bizară că umbrele trecătorilor sunt tot mai întunecate și...
miraj
de maftei relu valentin
acolo unde se topește cerul peste dansul feeric al stejarilor unde vîntul de vară alinta cu șoapte stîncile adormindu-le pentru eternitate acolo unde soarele se îngîna cu rîurile cristaline într-un...
Dacă...
de Diaconeasa Nicoleta
Dacă aș putea să ating cerul cu mâna Dacă aș putea să-ți ating inima Dacă aș putea să-ți fur o sărutare Dacă aș putea să-ți simt suflarea Să-ți văd ochii tăi de înger Privirea ta de om sincer Să mă...
Al nostru rasarit
de mircea trifu
Pe vârfuri mă ridic și ochii ți-i aprind Ca două lumânări ce nu vor să se piardă, În marea de obraji, ninsoarea stă cerșind, Căci ploile de lacrimi întârzie s-o ardă. Alintă-n moară, piatra, boabele...
Când moartea mă cuprinde
de Sonia Kalman
Astăzi, când am trecut cu pași mărunți Pe lângă vechea doamnă moarte, Am realizat că degeaba chipul îți incrunti, Știind că de alt amor nu vei avea parte. Mă urmărește, suflându-mi în spate,...
stau...
de Vasile Dumitru
a trecut dincolo de deal, luând cu ea ghemele colorate ale florilor și aurul soarelui a rămas, pe dealuri, arama decupată ca niște zale, șuvițe roșiatice rămase prin spinii tufelori de muri aici va...
Limite
de Iuliana Rosu
Am chemat diminetile Insorite de-amor La apel, sa-mi aduca privirile Strecurate sfios de dor Pe sub zorile Pufoase, neintinate de nor. Ma desfat cu amurguri… Schimb fluxuri cu tine, fin psiholog,...
Delir pe malul Adriaticii
de madalina crisan
Tineam in palme apa sarata a marii Ma cheama, cu ochi vii, limpezimea Adriaticii. Mi-am stropit fata; gustam bucuroasa sarea. Intinderea palpita de viata. Valurile cantau arii solemne, iar marea imi...
DE-AS FI...
de dan pintican
De-aș fi Mare-Albastră, Þi-aș dărui unduirea blîndă A valurior spumegînde... De-aș fi Soare, Razele mele ți-ar săruta fruntea În fiecare dimineață... De-aș fi Vînt, Þi-aș răvăși cu fiecare adiere...
Recviem
de Ionut Acrudoae
... În acel moment, TAB-ul făcu la dreapta și intră în linie dreaptă, urmat de trei tancuri grele, fără pilot, conduse de un computer ultramodern. Puținii soldați umani, puternic înarmați și cu...
pescuitorii de lacrimi
de Mihaela Maxim
I pe întunericul clipei... mă bucuram ...prea devreme de gustul lacrimilor număram... timpul crescut clipe lungi și verzi până la cer mă-nchideam în mine singură Cutia Pandorei sălășuia un pustnic...
de dragoste sau așa ceva
de emilian valeriu pal
locuim între linia verde a orizontului și portocali o dată pe săptămînă primim de acasă caserole cu spagheti și chifteluțe eu le spun chifteluțe cu răvașe în ele ghicim viitorul sau cît a mai crescut...
octavele nopții
de ovidiu cristian dinica
liniștea se rupe în motive florale pe sol se încinge din pieptul elefanților morți discuții despre poemele lui Brechtt în care delfinul albastru scufundă realitatea printre degete în soapte cu pete...
Fuchsiada
de Demetru-Demetrescu Buzau Urmuz
Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii...