"probabil doar frustrare" – 19009 rezultate
0.03 secundeMeilisearchAndrei Albu
Probabil că momentan ascult Andrieș, sau Pink Floyd, doar așa… ca să imi aduc aminte ca poezia nu trebuie să fie nici vulgară, nici rece, nici complicată, nici macabră nici horror. N-am publicat încă nimic. Mai am destulă cafea și răbdare. Dacă vrei mă mai gasești și aici: amfitrion84@yahoo.com . “Marea Neagră e albastră Și pe mal cartofi prăjiți, Domnișoară, dumneavoastră Ce culoare vreți să fiți? Eu v-aș sugera Doar puțin grena Și nimic altceva.” (Alexandru Andrieș- Culori)
43 poezii, 0 proze
Luis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
Alexandra Mihaela Munteanu
"Artiștii buni există doar în opera lor și, drept urmare, sunt cu totul neinteresanți în ceea ce priește personalitatea. Un poet mare, un poet cu adevărat semnificativ, este ființa cea mai lipsită de poezie dintre toate făpturile. Dar poeții inferiori sunt absolut fascinanți. Cu cât versurile lor sunt mai proaste, cu atât mai pitorească este înfățișarea lor. Simplul fapt de a fi publicat un volum de sonete de mâna a doua îi face irezistibili ca pesonalitate. Ei trăiesc poezia pe care nu o pot scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu îndrăznesc s-o transpună în viață"(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Grey). Sunt un copil de abia 16 ani(fac 17 în aprilie).Cu siguranța nu contează că sunt redactor-șef adjunct la revista "Adolescent" sau că am fost la multe olimpiade. Momentan tot ce ar putea conta e că îmi place să scriu, deși, recunosc, mi-e îngrozitor de frică să o fac. Poezia nu e punctul meu forte, dar nu aș putea să spun că excelez în proză. Probabil mă integrez în categoria de...
8 poezii, 0 proze
Romeo Rostas
Romeo Rostas = personaj literar Romeo Rostas există din 2001 doar pe www.poezie.ro, respectiv agonia și toate celelalte aripi adiacente stite-ului acesta. Romeo Rostas are nivel -20, cu amendamentul "clona". Romeo Rostas NU este clonă, ci personaj literar, este extrem de dificil de înțeles pentru marea majoritate a oamenilor așa-zis pasionați de literatură. Este greu, pentru cei care nu scriu PROZA, pentru cei care nu știu să dea viață unui personaj, fie pe hârtie, fie interpretat pe scene sau radiofonic. Și dacă nu înțelegeți, probabil că cel mai ușor vă vine să descalificați. Acest -20 acordat lui Romeo Rostas îl descalifică de către echipa editorială a site-ului. În acest caz și eu Autorul lui îl voi descalifica de tot, considerând dincolo de orice regulamente și politici inventate, că textele aparute în acest cont sunt insultate de cenzura acestui nivel de acces în site. Dacă acest site căruia i-am fost loial mă apreciază cu -20, atunci textele mele nu mai au ce căuta aici! Îmi...
32 poezii, 0 proze
Fredy Goldștein
Un colaborator de scurtă durată a revistei avangardiste Alge (a semnat doar în două numere din 1931), Fredy Goldștein avea la acea dată doar 6 ani. A spus câteva ”povești” transcrise în revista Alge de către Gherasim Luca. Încadrabilă în sens larg în familia prozelor urmuziene, ”poveștile” lui Goldștein sunt totuși de o factură relativ inedită (practicând, în mod diferit față de ceilalți algiști, ”delirul juvenil” specific publicației). Bâlbâielile, rectificările, onomatopeele și elementele de oralitate, laolaltă cu imaginația suscitată de morbidul și absurdul din România interbelică, remarcate de G. Călinescu mai mult în sens negativ, ar putea fi azi recuperate și valorificate cel puțin ca și curiozitate estetică, dacă nu chiar sub titlu de autenticitate, ca și elucubrațiile în versuri ale lui Petru Popescu-Poetul din revista unu (atât Fredy Goldștein, cât și Petru Popescu-Poetul fiind puțini discutați chiar și de experții avangardei, probabil pe motivul lipsei evidente de conștiință...
1 poezii, 0 proze
Radu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
Daniel Constantin
Dan Ion Constantin, după actul de botez, s-a născut la 4 februarie 1939 într-o familie franco-română de ingineri petroliști. Studii de teologie catolică și de compoziție. Numele acesta nu vă spune probabil prea multe, fiindcă e doar unul din pseudonimele lui Dan Ion Constantin (n. 1939), care apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a debutat cu poeme în 1968, în "Luceafărul" (seria Ștefan Bănulescu), unde Cronicarul l-a cunoscut ca tehnoredactor și corector sub numele Dan Bocaniciu. O figură cu totul aparte în peisaj, un artist cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură cu înclinațiile lui (administrator pe litoral, vînzător la PECO, muncă de teren cu echipe geologice...). S-a stabilit definitiv la Paris în 1983, unde trăiește din lecții de...
1 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
Țuțueanu Georgiana-Mihaela
Am terminat un liceu teoretic la mine în oraș(Giurgiu), cică al doilea în județul nostru, profilul mate-info, apoi am făcut o pauză de un an până să vin la facultate în București, deoarece nu am avut curaj sau susținere binevoitoare, acum sunt deja absolventă a facultății de Filosofie din cadrul U.B. Timpul(întotdeauna liber) mi-l petrec ascultând...muzică(Bach sau Iron Maiden), gândindu-mă la ce voi mai citi în viitorul apropiat și încercând să nu aprofundez cu adevărat tema sau problema morții, care mi se pare de neevitat. Acum sunt bine, răspund când sunt întrebată ”ce mai faci?”, însă sunt un infinit de lucruri care contrazic afirmația mea. Vreau doar să iubesc, ca totul să merite efortul. Mă autoevaluez excesiv de mult, în timp ce mă supraestimez, probabil pentru a compensa, însă la finalul zilei aștept...
11 poezii, 0 proze
Corina Pascalu
Probabil ca ar trebui sa vorbesc despre viata mea. Mi-ar placea sa stau la taclale si sa povestesc intamplarile vietii mele... insa nu stiu sa scriu biografii sau autobiografii. As fi hazlie. Dar am totusi 25 de ani si sunt profesoara.. probabil ca multi altii de pe acest site. Predau engleza si romana. As vrea sa nu fie nevoie sa parasesc aceasta tara vreodata. Dar probabil ca o voi face...
2 poezii, 0 proze
probabil doar frustrare
de alex bâcu
da da nu mai sunt suficiente versurile vehicolul asta are deja prea multi pasageri clandestini care se dau jos la prima statie fluturandu-si chipiul in semn de adio si n-am cuvinte ei si daca am sa...
Bă, românii mei
de Marius Marian Șolea
BÃ, ROMÂNII MEI Nici măcar democrația aceasta pe care o mestecăm în dinți, cu a cărei vitamină ne hrănim de zece ani, n-am câștigat-o singuri în întergime. A venit pe capul nostru din pricina...
Cum n-am învățat să înot
de Goea Maria Daniela
Trecusem de douăzeci și cinci de ani și aveam o mare frustrare: nu știam să înot. Mă simțeam foarte stânjenită, vă rog să mă credeți, totuși - de bine, de rău - reușisem să supraviețuiesc până la...
Despre neajunsul de a te fi născut
de Emil Cioran
Nu trebuie să ne ostenim cu o operă, trebuie doar să spunem ceva care să se poată murmura la urechea unui bețiv sau a unui muribund. Nu fac nimic, se înțelege. Dar VÃD cum trec orele - și asta e...
Universal feedback
de Ghejan Andrei
Când te bântuie trecutul într-o relație, devii parțial dezechilibrat, un saltimbanc într-o reluare ce se dorește a fi prezent. Cauzalitate. Un cumul haotic și obsesiv al amintirilor mai puțin plăcute...
De la fiecare după posibilități...
de Eugen Galateanu
Imi place să cred că sunt un om de știință, profesor, cercetător. Porecla mea e Paganel. Câteva cărți, câteva articole în străinătate poartă numele meu. Ca să pot face cercetare am nevoie de câteva...
Nu-i mai fericirea...
de Marius Florin
Nu-i fericirea un pic dusa, cand primii albi de nea imi inlacrimeaza privirea? Mi-e greu sa-mi inalt ochii impovarati de cativa fulgi, negri azi, lacrimi ceresti, proptiti efemer pe genele mele....
Culianu și traducerea imaginarului
de Popescu Valentin
Am împrumutat subtitlul de la o conferință de arhitectură. Inițial el se referea la dispariția populației tupi sau a spiritului său. Pentru mine el are mai mare legătură cu întrebarea lui Hamlet...
Nu e vorba chiar de o sinucidere
de dorinMOLDOVEANU
Cred că până acum nu am avut nici un gând care să fie al meu în totalitate; eu nu fac decât să continui, sau chiar să repet fără nici un rost evident tot ce au gândit oamenii până la nașterea mea –...
La mijloc de Lume
de Nick Sava
...Amintind românilor că drumul spre Europa este lung și plin de hârtoape, chiar și acum când totul pare rezolvat, este mai mult decât o necuviință, este o adevărată trădare. Șase români din zece –...
