"povestea cuvintelor" – 20166 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
EBElena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
constantin nicolau
...nascut pe jos, botezat de Cuvant prin submersie, la 20 de ani am inceput sa botez cuvintele prin viata,pe la 30 m-a botezat imposibila iubire prin inplozie, dupa care am inceput sa mor prin mine.de sus.Ma urmaresc-cu oarecare consecventa-, amintiri din viata mea paralela, din iubirea paralela, dintr-un ego paralel; locuiesc intr-un spatiu euclidian, dar toate-s pana la o vreme...Ma voi naste.pentru inceput.pe sus. Eee, atunci sa te tii, povesti in mai incapatoare pahare decat ale cuvintelor, casantelor ! Sau nu. Dar poate da...
4 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Mirela Grosu
Am inceput sa scriu de mica. Nu ma multumeau povestile spuse de bunici astfel imi inventam propriile povesti. Mai tarziu am descoperit poezia, modul simplu in care poti folosi cuvintele pentru a reda o poveste. Poezia pentru mine este o stare de spirit, o alta parte din mine care ia cuvantul in diferitele momente ale vietii, o constiinta destepata de micile indicii care se ivesc la orice pas, dar pe care, cateodata, nici nu le luam in seama.
1 poezii, 0 proze
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
Giurescu Felicia Patricia
De la varsta de 4 ani incepeam sa povestesc poeziile familiei mele.Nu stiam sa scriu sau sa citesc,dar eu dictam si mama/bunica...scriau.La 5 ani le scriam singura de tipar cu cuvintele nedespartite care arata ca un cuvant lung.La 6 ani deja le scriam corect fara greseli.Acum am 11 ani.Am citit mai multe poezii si cred ca sunt cel mai tanar utilizator,dar pana acum poeziile mele au bucurat multe persoane adulte.
1 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
FHFlorina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
povestea cuvintelor
de Liviu Nanu
un poet iubea cu putere două cuvinte erau cuvintele lui deși le foloseau și alții într-o zi ele au venit la poet și i-au zis: lasă-ne lasă-ne și-ți vom aduce DEX-ul să-ți alegi de acolo altele mai...
SUNT SARUT
de Adriana Petre
Azi ma inteleg. SUNT povestea cuvintelor nescrise, Fosnetul frunzelor triste, Valul atingand glezna, Adierea parfumului de-ndragostit, Curcubeul dintre mine Si gandul tau nerostit, Zbuciumul primului...
poduri
de Ottilia Ardeleanu
când ne suprapunem gândurile depărtările se sparg în mii de cioburi sângele nostru din grupe diferite se face mâini mâna mea peste coala albă se întinde lângă mâna ta ca două răni ale aceluiași timp...
Cuvintele din culisele lumii
de Cristiana Petrariu
Știi de câte ori poți cuprinde cuvintele? Da, am aflat că știi, însă eu nu știu. Cuvintele îmi pot vorbi despre mine sau despre tine, însă cât de mult pot cuprinde cuvintele, uneori, când e liniște?...
Câte ramuri de necuvinte!
de Jerlăianu Manuela Cerasela
Zâmbește, zâmbește, că ieri am să te aud și am să culeg cu tine din tainele nopților, dar te strig: Hai vino! Lumina are să ne fie luna, dar stelele iată au căzut arse ca să te îmbrace te praful...
M-am risipit
de DANILA MONICA
M-am strecurat in coama vantului zglobiu Si-am mangaiat in treacat secunda noastra Imbratisarea-mi muta te-a topit deodata Cuprins in palme mi te-ai predat si stiu C-ai auzit ce-n soapta ti-am cantat...
Povestea copacilor triști
de Cristian Fara
Copacii triști au înflorit din nou cu flori ecleziastice pentru catedralele iubirii Din stupul cuvintelor roiul însetat și flămând calcă-n picioare culorile murdărindu-se cu polen rămășitele,...
Povestea iubirii, cea fara de vina
de Gabriela Marieta Secu
Nu mai pot afla vina iubirii pănă la capăt, S-a rupt podul de flori al cuvintelor sacre... Furtunile, vănturile, anotimpurile, Toate mi-au tăiat capul de trunchi, Sunt parcă un brad aflat in...
povestea unui om necesar
de Macovei Costel
voi începe prin a vă spune că de multe ori sunt în dezacord cu mine însumi și simt că oricât aș insista tot vor fi momente în care mă voi depăși numeric dar cum dincolo de iubire e trăirea, mă voi...