"poemul, la rândul său" – 18099 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florian stoian -silișteanu
Ion Th. Ilea
Ion Th. Ilea (n. 17 iunie 1908, Bistricioara/Bistrița Bârgâului - d. 1983, Bistricioara) a fost un poet, prozator și memorialist român, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (din care mai fac parte Emil Giurgiuca, George Boldea, Mihai Beniuc ș.a.) care se remarcă printr-o lirică la limita dintre tradiționalism și modernism. Ca și la Beniuc sau Giurgiuca, Ion Th. Ilea, mai ales în "Gloata", are unele accente sociale în maniera lui Aron Cotruș. Poetul a fost caracterizat ca "...făcând parte din rândul poeților care se definesc prin sforțarea de a se elibera de didacticismul coșbucian prin violența specifică a expresiei, prin asprimea versului, spre a fi în ton cu problemele europene ale liricii” (G. Călinescu - Istoria literaturii). E născut din părinți țărani - descendenți din familia lui Ilea de Borgo (nobili), rămâne orfan de tată la vârstă fragedă. E nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor în diferite branșe, dar absolvă...
1 poezii, 0 proze
Alexandru A. Philippide
2 martie 1900 se naste, la Iasi, Alexandru A. Philippide, fiul lui Alexandru I. Philippide (filolog cu renume și academician) si al Lucretiei. Debuteaza in revista " Insemnari Literare" cu poemul "Cintecul citorva". Un an mai tarziu debuteaza in proza. In 1922 apare volumul de poezii " Aur sterp" care include si poezia de debut. In 1942 vede lumina tiparului singurul volum de proza al scriitorului " Floarea din prapastie". Traduce in limba romana nume sonore ca Voltaire,Cehov si Novalis despre care spune "Am pastrat o dragoste statornica lui Novalis, iar romantismul german e pentru mine o gradina interioara a carei cheie intotdeauna ma voi feri s-o pierd". 1930 - 1945 colaborator la " Adevarul Literar si Artistic", " Viata Romaneasca", "Cuvantul Liber", "Gandirea", "Vremea", "Revista Fundatiilor" iar din 1945 si la "Victoria". Primeste Premiul de Stat pentru versiunea Romana a poemelor lui Lermontov. In 1968 apare volumul de eseuri " Scriitorul si arta lui" cu o prefata a autorului....
23 poezii, 0 proze
Alecu Donici
Poet fabulist basarabean, născut la 19 ianuarie 1806 în apropiere de Orhei. Și-a început în tinerețe cariera militară la liceul de profil din Sankt Petersburg, după care revine la baștină și activează la început în Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamț. Practică avocatura, dar și scrie mult. Era inspirat de fabulele lui La Fontaine și Krîlov. La 1840 si 1842 editează două cărți de “Fabule” cu opere proprii și traduceri. În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publică “Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin “Țiganii”(1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: ”Antereul lui Arvinte”, “Musca la arat”, “Racul, Lebada și Știuca” ș.a. A murit la 21 ianuarie 1865 la Iași, în România .
0 poezii, 0 proze
Kenneth Patchen
Kenneth Patchen s-a născut la 13 decembrie 1911, în orașul Niles, Ohio. A decedat la data de 8 ianuarie 1972, la Palo Alto, California. Provenind dintr-o familie săracă este nevoit, în copilărie, să muncească într-o fabrică. În anul 1920, sora sa cea mai mică, Kathleen, moare accidentată de un automobil, iar acest moment nefericit din viața sa este evocat de scriitor în poemul ,,În memoria lui Kathleen''. Face studii superioare la Universitatea din Wisconsin. În anul i933, se îndrăgostește de Miriam Oikemus, cu care se căsătorește. Scriitorul se remarcă, de-a lungul vieții, ca un fervent pacifist. Cele mai importante cărți ale lui Kenneth Patchen sunt: ,,Prima dorință și testamentul'' (1939) ,,Regatul întunecat'' (1942) ,,Trezirea din somn'' (1946) ,,Poeme umoristice și de protest'' (1954) ,,Poemele de dagoste ale lui Kenneth Patchen'' (1960) ,,Argumentul inocenței''(1976, postum). *** Before the Brave, 1936 First Will and Testament, 1939 The Journal of Albion Moonlight, 1941 The Dark...
6 poezii, 0 proze
Radu Sorin Danut
poet de weekend... Premii: *24 februarie 2011 - mențiune la Concursul de poezie, declarații și maxime pe tema iubirii, sub genericul "Dragostea-i destin străvechi" - Centrul Cultural Pitești (poemul "Tactil" - http://www.agonia.ro/index.php/poetry/13953769/tactil). *iunie 2011 - premiul Revistei "Dunărea de Jos" la Concursul literar "Primăvara lirei" Publicări: *Săgetătorul, suplimentul literar al ziarului "Argeșul" (Nr. 781/4 sept. 2012) *revista "Dunărea de Jos" *Juventiada (volum colectiv), editat de C.C.S. - Pitești, nov. 2011 *Săptămâna argeșeană, Anul I, Nr. 11, 25 aprilie 2012, pag. 15 (poemele Cercul, Definiție, În drum spre casă) *Romeo și Julieta la Mizil: antologie de poezie și epigrame: 2007-2012, Editura LVS Crepuscul, 2012, Ploiești, ppg. 133-134 (poemele Secvențial, Imagine dintr-un tablou)
58 poezii, 0 proze
bogdan o. popescu
Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în București. A absolvit în anul 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală. Din 1997 lucrează ca medic în Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență București. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) și a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Cărți publicate: „La revedere, prințesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț și Dan Pleșa), editura Salut, 1996 „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999 „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coșovei), editura Crater, 2001 „Leul de după extravaganțe”, editura Cartea Românească, 2002 „Mașinăria de uitare”, editura Național, 2004 „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007 "Aerobiciclete", editura...
18 poezii, 0 proze
Ioannes Michael Panayotopoulos
Ioannes Michael Panagiotopoulos sau Panayotopoulos s-a născut în 1901 la Etolico (Rumelia) în Grecia. Își face studiile la Atena. Are o carieră didactică și publicistică. A colaborat la reviste și ziare precum "Nea Estia", "Ereona", "Proia" etc. precum și la Marea enciclopedie greacă. Face parte din generația 1920, alături de alți scriitori precum Costas Caryotakis, Cleon Paraschos sau Maria Poliduri. Printre cărțile (poezii, proză, jurnale de călătorie) pe care le-a publicat se numără "Cartea Mirandei" (1924), "Schițe lirice" (1933), "Alcyoni" (1949), "Zodiac" (1952), "Fereastră deschisă spre univers" (1962), "Scarabeul sfânt - Egiptul", "Ciprul" etc. În România a apărut în 1981 o ediție intitulată "Fereastră deschisă spre univers" prefațată de Maria Marinescu-Himu și Ioan Micu, care semnează și traducerea versurilor (poemul de dimensiuni mari "Fereastră deschisă spre univers" + alte câteva poeme extrase din celelalte cărți ale scriitorului). Tot Maria Marinescu-Himu a semnat în 1975...
4 poezii, 0 proze
Sandro Penna
S-a născut la Perugia la 12 iunie 1906. Studii neregulate în orașul natal, absolvind o școală de contabili. Duce o viață boemă, practicând diverse profesii numai spre a-și menține autonomia spirituală. După ce, pentru un timp, este vânzător într-o librărie milaneză, din 1929 se mută la Roma. Colaborează la diferite reviste („Letteratura”, „Corrente”, „Frontespizio”, „Poesia”, „Botteghe oscure”, „Paragone” etc.) și publică primul volum (Poesie) în 1939 sub îndemnul lui Saba. Critici precum Solmi, Anceschi, Caretti îi semnalează originalitatea. Vor mai urma: Appunti (1950), Una strana gioia di vivere (1956); Croce e delizia (1958); L\'ombra e la luce (1975); Stranezze (1976); Il viaggiatore insonne (1977) și Confuso sogno (1980). Ultimele două sunt postume, întrucât Sandro Penna a murit la Roma la 23 ianuarie 1977. Un filon realist (sau mai exact un fir concret ce ancorează poemul în real) face din Penna un poet antiermetic în linia lui Saba dar fără filonul narativ al triestinului;...
1 poezii, 0 proze
Torquato Tasso
Torquato Tasso s-a născut la Sorrento, fiu al poetului Bernardo Tasso, de origine nobilă, aparţinând familiei Della Torre. A studiat mai întâi la Universitatea din Bologna și apoi, din 1560, Dreptul și Filozofia la Universitatea din Padova. În Padova, scrie prima sa operă, epopea cavalerească \"Rinaldo\" (1562). În 1565 intră în serviciul cardinalului Luigi d\'Este în Ferrara iar în 1572 ocupă o funcţie înaltă la curtea ducelui Alfonso II din Ferrara, fratele cardinalului. Familia d\'Este era cunoscută ca mecenaţi ai artelor, susţinători - printre alţii - ai poeţilor Ludovico Ariosto și Matteo Maria Boiardo. În anul 1573, Tasso termină poemul pastoral \"Aminta\", o prezentare idealiztă în versuri a vieţii de curte. În 1575 termină epopeea pe tema primei cruciade, \"La Gerusalemme liberata\", care va apare în 1581. Opera, în care se amestecă episoade cavalerești cu fantezii romanești,...
2 poezii, 0 proze
Wislawa Szymbroska
S-a născut în orășelul Kornik din vestul Poloniei, la 2 iulie 1923. Urmează liceul la Cracovia, unde familia se stabilește în 1931. Este absloventă a Facultății de Filologie si Sociologie a Universității Jagellone din Cracovia(1948). Debutează în viața literară în martie 1945, cu poemul "Caut cuvintele", apărut în suplimentul literar al cotidianului "Dziennik Polski". În 1925 i se tipărește prima carte de poezii - "Pentru ce trăim". Publică numeroase alte volume, dintre care în limba română au apărut, selectiv, "Bucuria scrierii" - 1979, "Sub o singură stea" - 1999, "În râul lui Heraclit" - 2003, "Clipa" - 2003. Semnează volume de publicistică (eseuri-recenzii), traduce din poeți francezi, susține conferințe, redactează cronici de presă. Opera sa a fost tradusă în toate limbile de circulație internațională. I se decernează Premiul Goethe - 1991, Premiul Herder - 1995, Premiul PEN-Clubului Polonez - 1996, Premiul Nobel - 1996. Wislawa Szymborska was born in 1923 in Bnin, a small town...
8 poezii, 0 proze
poemul, la rândul său
de George Olah
poemul, la rândul său, e copil cu poartă spre lume în jumătatea de timp ce i-a fost dată: în mâna stângă ține un soare în dreapta o lumânare
Tânărul scriitor
de Nicolae N.Negulescu
Departe de speculativ, poetul Ionuț Caragea aspiră la revelarea fenomenelor autentice. Este o primă și esențială caracteristică a modalităților sale de ființare în edificiul liric pe care îl creează...
Poetul poemelor din săptămâna uitată
de petre ioan cretu
"Cum facem uneori schimb de purtători ai poeziei, eu i-am prezentat diriguitorului revistei "Helis" câțiva autori, după părerea mea, demni de luat în seamă, altfel s-ar scufunda printre cutele...
Dan Cârlea și Ocolul Lumii în Zeppelinul dintre Urban și Celest
de florin caragiu
Poezia lui Dan Cârlea din volumele „Zeppelinul” (Vinea, 2007) și „Urban” (Vinea, 2008) are o excelentă calitate de a stârni nostalgia, printr-un desen textual ce preia cotidianul și îi conduce...
Cenaclul Mirajul Oltului, un cenaclu al secolului XXl
de ovidiu cristian dinica
Despre un cenaclu nou înființat se pot spune numai lucruri bune în speranța că se vor realiza. Zic aceasta referitor la cenaclul Mirajul Oltului, născut pe 08/01/2019 la Călimănești, unde activitatea...
Fetița cu o mie de riduri
de heghedus camelia
Fascinată de stările și viziunile care o străbat, Nora Iuga scrie un jurnal al călătoriilor prin teritoriile mai puțin explorate ale ființei, prin subteranele minții, un produs al căutării febrile de...
Epitetul in Psalmi
de Daniela Luminita Teleoaca
Cum se știe, epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un „purtător” de figuri de stil, în acest sens vorbindu-se, de pildă, despre epitetul metaforic, epitetul comparativ, epitetul...
Poemul domniței Juana
de Blesneag Stefan Ionut
Când Columb se întorsese cu corăbiile pline De podoabe aurite, de safire și rubine, O corabie umpluse doar cu mândre colivii Unde forfoteau frenetic papagali cu pene vii. Păsări încă neștiute Europei...
Poemul actorului vizibil despre orbire și invizibil despre vorbire
de Cezara Fantu
„Jocul îngerului trece atunci dincolo de noi...” (Rainer Maria Rilke) Nu poți decât să fii recunoscător și să admiți cât de mult îi datorăm teatrului prin toate momentele de reinventare și...
