"patria unui salcâm" – 12165 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
CRConstantin Alexandru Rosetti
Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, București; d. 8 aprilie 1885, București) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Viața și activitatea Înainte de 1848 Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant. În 1832 (sau 1833) întră în armată, servind până în august 1836, când a demisionat. "Se apucă de literatură, apoi intră în administrație, fiind șeful poliției din Pitești în 1842, și după aceea în magistratură, fiind procuror la Tribunalul civil din București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma,...
1 poezii, 0 proze
MȘMihail Șolohov
ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...
0 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
Michel Camus
Ziarist , animator de reviste si de colectii de carti , editor , producator de emisiuni radio , a consacrat mai multa energie altora decit lui insusi . Dar in acelasi timp , totul se armoniza , tindea spre acelasi scop in acest spirit curios , pasionat de spiritualitate , de ezoterism si de filosofie . Gusturile si interesele sale se uneau cu cele ale autorilor pe care ii iubea sau pe care ii publica , de la Sade la Raymond Abellio , de la Rene Daumal la Roberto Juanoz , Adonis si Christian Bobin . Cartile lui Michel Camus sint marturia unei cercetari in care poezia devine drum al cunoasterii , luind-o adesea pe caile aforismului . Poezia , credea el , este o cale de apropiere de acest > caruia misticile tuturor religiilor au incercat sa-i traseze harta . Citam \"Paraphrases Heretiques\"(1983) , \"Proverbes du silence et de l`emerveillement\"(1989) sau , mai recent , \"Aphorismes sorciers\"(1996) si \"Adonis le visionnaire\"(2000). (apud Patrik Kechian)
2 poezii, 0 proze
Mixich Marius Daniel
mut ca o lebada... in patria sa- zapada fapturii tine loc de cuvant!
5 poezii, 0 proze
IBIonut Daniel Budache
Un simplu baiat de la tara,cu un vis mare si dornic de a face ceva care sa aduca placere si sa multumeasca pe semenii sai din orice patura a societatii,si din orice parte a tarii pe care o adora atat cat is poate adora un adolescent patria fata de care se simte dator inzecit
7 poezii, 0 proze
LHLangston Hughes
Drumuri lungi de-a lungul intregului continent si scoala primara la intamplare. Liceul l-a urmat la Cleveland si a inceput studii la Universitatea din Columbia, abandonate din motive materiale. A practicat meseriile cele mai diverse si a colindat lumea lucrand prin diferite porturi. In 1924 il gasim la Paris, apoi la Genova pana reuseste sa-si cumpere biletul de intoarcere in patria sa. Este descoperit de Vachel Lindsay care il ajuta sa publice primul sau volum. Langston Hughes este considerat un Sandburg al negrilor fiind un cantaret popular, un poet al Harlemului exprimand in versuri cantabile si orale sufletul poporului sau. Prin specificul situatiei, negrii nord-americani impletesc in lupta lor tendintele demnitatii nationale cu acelea de dreptate sociala, si poezia lui Hughes are intotdeauna aceasta dubla rezonanta. Printre exegetii sai el trece drept poet angajat, si lirica lui indreptateste din plin calificativul.
22 poezii, 0 proze
Silva Kaputikian
Silva Kaputikian( Sylva Gaboudikian), s-a născut în Yerevan. Kaputikian a fost crescută de mama și bunica ei, tatăl pierzâdu-se cu patru luni înainte de a se naște. Ea a crescut în secolului războaielor violente și a revoluției. La treisprezece ani scrie prima poezie ce apare în revista pentru copii Pioner Kanch, în timp ce studia la școala Krupskaya din Yerevan. Își urmeză studiile absolvind Yerevan State University\'s Humanities în 1941 și apoi studiază la Gorky Institute de Literature din Moscova(între anii 1949-50). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1941 și un membru de partid din 1945. Ea a fost un purtător de cuvânt neobosit pentru Nagorno Karabakh și un avocat pătimaș pentru cetățenii oprimați din patria ei. Kaputikian simbolizează lupta poporului Armean pentru supraviețuire. Astãzi, Silva Kaputikian, este membru onorific al Yerevan National Academy de Sciences, și se foloseste eficace de prestigiul ei pentru a obține rezultate în ceea ce privește conservarea...
2 poezii, 0 proze
Năstase Adrian
Sunt născut sub semnul Racului, într-o zi de 13 a lunii iulie din anul 1977. Primii 14 ani din viata i-am petrecut acasa in Bucuresti, locul nasterii mele. Liceul a fost sa fie in Constanta, un liceu militar cu profil de marină, ulterior desființat (nu stiu daca trecerea mea pe acolo a influențat câtuși de puțin acest fapt). A urmat Academia Navală Mircea cel Batran din același oraș, evident cu același profil de marină militară. De 5 ani servesc patria, cum se spune fiind incadrat la o unitate din Mangalia. Am scris si scriu foarte mult (proză, versuri, muzica). Pasiunile mele sunt muzica, literatura si sportul.
5 poezii, 0 proze
patria unui salcâm
de florian stoian -silișteanu
în pantoful țării mele merge un soldat nici cu fundă nici pe moarte pasul legănat numai ducere aminte despre locul de născare dincolo de moara ciorii la șireturi des legare - pas mărunt Unii au...
flux de poeme naani
de Anisoara Iordache
vibrații dramatice tensiuni interioare semne ascunse-n vocea unui poem 2 sămânța naani încolțește-n carte permițând tuturor să guste din fruct 3 accente străvechi ale unor simboluri întorc percepția...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (24)
de Doru Ciucescu
Cinematograful "Salam" din Agadir "Agadir este perla cea mai mare din șiragul de stațiuni balneo-climaterice de pe litoralul marocan al oceanului Atlantic. Acolo vom avea posibilitatea să jucăm o...
Last/Shortcut
de Adela Setti
Va trebui să te grăbești dacă vrei să salvăm memoria amândurora înainte să devină transparente toate lucrurile, iar în dosul lor să nu se mai vadă decât Nimicul. Cum este? Ai putea să îmi spui, ești...
însemnări de bloggeriță
de silvia caloianu
noaptea ca o pagină albă de blog ("narcotango", vinea, 2013) noaptea ca o pagină albă în word mă uit pe geam în vale să ghicesc plopii aceia care mă enervează de atâția ani primăverile când își...
Mărturie
de Nicolae Crevedia
Cred! Cred în cărămida cuvântului taichii Carele-unde-a scuipat nu mai linge — Cruce de voinic, A făcut trei războaie Și-o bătătură de acareturi. Cred în oasele sfinte ale mamii Care nu stau jos din...
Cristina Trușcă - poezia unui joc de puzzle
de Maria Prochipiuc
Se împlinește aproape un an de când m-am întâlnit cu Cristina într-un mod cu totul inedit-tocmai pregăteam clătite cu flori de salcâm. Eram, îmi aduc aminte, într-un apus de soare când chat-ul deja...
Pământul lui Dumnezeu - I -
de Emil Iliescu
Confidență auctorială Povestirea mea se bazează pe un fapt real. Este vorba de destinul unui om prins în ghearele Primului Război Mondial și aruncat într-un lagăr de prizonieri german. Un cârciumar...
Povestiri din Sud
de marin badea
Love-story Conform unui comunicat remis de Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, în dimineața zilei de 4 martie 2013, Ioniță Aneta, din satul Mihai Viteazu, comuna Vlad Țepeș, a reclamat, prin...
Ajunul sambetei
de Claudiu Moldovanu
Bufetul “Steluța” era departe, după biserică, lângă plopii mari din strada Mitrea Cocor. Domnul Perian pașea ușor grăbit, alegându-și cu grijă pavelele mai stabile de pe trotuar. Pornind dinspre...