"patetism cu obsesii" – 4274 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ASAlexandru Teodor Stamatiad
Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...
5 poezii, 0 proze
JMJean Mogin
Născut la Bruxelles, la 25 aprilie 1921. Jean Mogin se trage dintr-o familie de origine franceză, emigrată în Țările-de-Jos cu puțin înainte de revocarea Edictului din Nantes (1685). Fiu al poetului Norge, Jean Mogin este poet, autor dramatic și critic literar. A studiat arheologia și istoria artelor. A condus serviciul de teatru și literatură al Radiodifuziunii naționale belgiene. Poeți mai vârstnici, de prestigiu, și critici ca Franz Hellens și Jean Tordeur au relevat calitățile esențiale ale scrisului lui Jean Mogin în poezie și teatru : „un poet dăruit cu un verb ales și interogativ patetic, cu alură incisivă, cu abundență lexicală, cu nerăbdare pasionată”. A publicat culegerile de poezie: La vigne amere (Vița amară), în 1943 – Premiul poeților; Les vigiles (Ajunurile), în 1950; Les patures du silence (Pajiștile liniștii), în 1956 – Premiul gândirii franceze.
2 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
ANAndrei Naum
Andrei Naum (18 august 1875 - 18 august 1917) a fost un locotenent, poet și traducător român de origine aromână, tatăl consacratului poet suprarealist Gellu Naum. A murit în timpul bătăliei de la Mărășești, la doi ani după nașterea lui Gellu Naum. Puținele sale poezii au fost tipărite în 2 ediții postume: "Poesii postume" (Editura Viața românească, București, 1921) și "Poezii" (Casa Școalelor, București, 1944, cu prefață de I. Petrovici). I. Petrovici afirmă în prefața la "Poezii" că versurile sale ar fi meritat mai multă atenție la apariție și că în ele se poate distinge un interesant panteism/animism (trăsătură comună cu mult mai nonconformista poezie a lui Gellu Naum, de care Petrovici nu spune însă nimic, deși la data apariției Gellu Naum publicase deja câteva cărți).
1 poezii, 0 proze
MJMaria Jorj
"Accentul sfâșietor (patetic), de spovedanie absolută, este numitorul comun al etapelor parcurse de lirismul Mariei Jorj, de la cartea de debut, intitulată Exerciții de normalitate (Ed. Dacia 1992), până la volumul de față. Adresată sieși, lui Dumnezeu sau nimănui, mai degrabă decât semenilor, confesiunea neîntreruptă (delimitată, grafic, doar de asteriscuri, ca de stele negre), ce străbate aceste poeme, circumscrie un spațiu psihic al separării, al exilului voluntar, al dezerțiunii." Dan Damaschin Prefață la volumul Iată, mă-ncumet – 2009
2 poezii, 0 proze
GPGigi Burlacu - Pietreanul
Eram mai tânăr, cam bezmetic Și nu-mi păsa de mai nimic. Bunicul îmi părea patetic Pân-am ajuns și eu bunic! E-mail: gogibro@gmail.com Site web: http://uomorcucap.blogspot.ro/
50 poezii, 0 proze
patetism cu obsesii
de adrian jigăranu
În seara asta porcii din carnea mea au început să țipe. Oameni obosiți și beți, femei vârâte în pantaloni strâmți. Gunoaie. Blocuri. Tărâmul peste care-a vomat Duhul. Curve. Da, curve. Multe. O, de...
nu prea mi-a ieșit viața asta
de Ottilia Ardeleanu
Dimineață de luni. Grea desprindere de sine, de confortul unui alt sfârșit de săptămână, în intimitate. Despic ziua de noapte cu aburul unei cafele neîndulcite și cu o carte. De data aceasta, Gela...
Ipostazele melancoliei (Carmen Duvalma, Ioana Geacar)
de Tudor Cristea
CEEA CE atrage atenția, chiar înainte de poezia sa, la CARMEN DUVALMA, autoarea plachetei „Visul care mă va ucide”, apărută la Editura Vinea, este traiectul ei biografic. Născută în 1958 în Iași,...
Gulagul identitar pruto-nistrean: senzații mezzo-potamice din estul european
de Maria Pilchin
În anii postcomunismului sau ai neocomunismului, în altă formulă, ce au succedat căderii U.R.S.S., ne-am trezit în fața unui gol religios, cultural, etic, educațional, absolut, fapt ce a germinat o...
Gânduri mici
de Emma Greceanu
tot ce constituie viața mea au fost și vor fi frânturi de senzații combinate cu imagini un amalgam de idei subiective unele dizolvate în altele toate luptând în interiorul meu să iasă la suprafață să...
Geta Adam - Mimetic
de Aurel Pop
Văzând titlul volumului de debut al poetei Geta Adam “Mimetic” apărut la prestigioasa editură “Brumar” din Timișoara, 2006, păstorită de distinsul om de cultură Robert Șerban, m-am întrebat: ce...
scrisuri
de melinte dan
totul mi se pare simplu,pana incerc sa inteleg ceva.e bine sa crezi ca stii totul, nu mai necesita a doua privire si ..nu mai ramane nevoia de cunoastere.sa-i zicem sete.ce poate fi mai sincer la un...
Belle de Nuit și fața ascunsă a Bucureștiului
de Fluerașu Petre
Jurnalul reușește întotdeauna să îl atragă pe cititor, pentru că oferă mostre de realitate, prezintă situații în care acesta se regăsește. Viața se dezvăluie în deplinătatea paletei ontologice,...
Fireasca heterografie a lui homo politicus & debordanta heterosexualitate a electoratului basarabean în „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu
de Maria Pilchin
Scriitorul basarabean, Dumitru Crudu, în ultima sa carte „Oameni din Chișinău” (Tracus Arte, București, 2011) se pare să confirme cele spuse de James Joyce: „istoria e un coșmar din care vreau să mă...
Plus Minus....
de VIOREL CRETU
+ - PIESÃ ÎNTR-UN ACT ȘI-O SCENÃ „…mi-e temă să nu fim decât un vis al lui Dumnezeu!” Einstein VIOREL CREÞU PERSONAJELE VASILE UN ÎNGER CARE CADE UN DIAVOL CARE SE ÎNALÞÃ UNICUL ACT, UNICA SCENÃ O...
Din nou iubirea
de Dimitriu Monica
Comentariu la Blestemul clișeelor de Ovidiu Ivancu [ov] Motto: \"Un scepticism care nu ne ruinează sănătatea nu-i decât un exercițiu intelectual !\" Emil Cioran Iubirea… Poate tocmai că este atât de...
Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (32)
de Maria Tirenescu
februarie 2008 1.V’Day sun la ușă – soneria îmi dă ton de ocupat gătit cu noua mea cămașă cusută din zeci de maimuțoi de pluș, iar pe umeri păsări din burete, în loc de nasturi crini țineam la spate...