Jurnal
patetism cu obsesii
1 min lectură·
Mediu
În seara asta porcii din carnea mea au început să țipe.
Oameni obosiți și beți, femei vârâte în pantaloni strâmți. Gunoaie. Blocuri. Tărâmul peste care-a vomat Duhul.
Curve. Da, curve. Multe.
O, de ce țipați de parcă ați ști?
O, porcilor, bieții mei porci.
Să plângem.
Ba nu! Ba nu!
Să ne hrănim.
Mă întind în așternutul meu rece, eu, Groapa în care se odihnesc lucrurile de peste zi.
Răsuflarea blândă a porcilor mă fericește.
Amin.
29.02.2005
032.968
0
Respect.
două timpuri
poezie [ ]
moșului meu
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de florin bratu [moxzal]
2005-07-08 | |
așadar exiști și tu mă
nu mă așteptam la așa ceva din partea ta
chiar tu mă chiar mie mă eu care
eu mașini eu avioane
nu-mi vine să cred încă așa ceva mă
uite mâine poimâine
o să mă trezesc că există și el și ei
că na de ce nu ar face-o cine i-ar opri mă
o să răsară o întregă livadă de Yggdrasil
câte o axă a lumii în fiecare cur
pe verticală pe orizontală pe diagonală pe pe
în toate direcțiile în toate timpurile
doar pământul e rotund și
bunicul meu surd de urechea dreaptă
era
și ne trântea în zăpadă ori
ne lăsa să ne speriem în pădure eu și cu frate-miu
privindu-ne după vreun copac și aruncându-ne
în inimile mici câte o crenguță sub cizma lui
ca un răget înfiorător al monștrilor verzi
ce stăteau ca să ne fure până când fragii lui dulci
alungau toată cohoarta asta de demoni
dar eu
eu nu o să mai pot face nici un pas
nu o să mai pot arunca nici o privire
pe care să o pot ulterior recupera
din locul de unde am aruncat-o
cu păienjenișul de axe și pluriaxe
ochiurile grilajului ăsta artificial se închid
moș ene moș ene și creșterea natalității
doar moș sava bunică-miu
mai poate face mișto cu moartea pe buze
fără ochi nepoate ne rămân babele iubite mai zice
puțin înainte de a închide toate ferestrele
cică să nu fie curent când s-o culca el
la 82 de ani și doar vreo trei măsele căzute