"până la ultimul" – 20680 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VSVittorio Sereni
S-a născut la Luino (Varese) la 27 iulie 1913. Face studiile medii la Brescia, după care se înscrie la Facultatea de litere de la Universitatea din Milano, luându-și diploma cu o lucrare despre Gozzano. Printre profesorii urmăriți cu interes aici, se află Antonio Banfi, iar printre colegi, îl are pe L. Anceschi, cel care- va instaura cap de școală poetică în așa-zisa Linea Lombarda, antologie publicată în 1952 prin care se depista o direcție poetică fertilă, ce se poate urmări apoi până la poeții din ultimul val, cum ar fi, de exemplu, Maurizio Cucchi. Colaborează intens la periodicul milanez „Corrente”, în a cărui colecție de poezie îi apare Frontiera (1941), primul volum de versuri, amplificat și publicat apoi sub titlul Poesie, de Vallecchi, în 1942. Lucrează ca profesor de școală medie și participă la al doilea război în Grecia și Silicia, unde e făcut prizonier de americani în 1943, după care va petrece doi ani într-un lagăr de prizonieri în Africa, experiență esențială ale cărei...
1 poezii, 0 proze
Andrei Zotinca
Numele meu este Andrei, m-am nascut in 1988 8 Iunie, in Bucuresti. La sfarsitul primului semestru din clasa a 2-a, m-am mutat (la decizia parintilor desigur) in Baia Mare, orasul unde locuiesc si acum. Pot sa zic ca pana pe la varsta de... 16 - 17 ani, am fost un om normal. De curand, parca as fii intr-o astenie cronica si continua de primavara, vara, iarna, toamna; Totul ce era 'realitate' pana acum... a devenit ca o proiectie cu subiect anost si in direct a vietii pe care nu o mai simt. Aiurea. Sunt deschis la discutii oricine doreste sa poarte o discutie, sa ma cunoasca, sa imi reproseze ceva sau sa ma trimita la origini... este bine venit sa ma contacteze pe ID-ul de Yahoo! Messenger: o_detch_o@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
SMSerban Moescu
Nascut in Baia Mare si rezident al urbei pana in ultimul an de liceu. Translatarea la Cluj va insemna concomitent accederea intr-o comunitate literara extrem de valoroasa, prin intermediul cenaclurilor literare la care aveam sa particip. Rodul inclinatiilor mele spre arta in genere, va fi, uneori, poezia, care adesea a fost apreciata sau dimpotriva. Ma bucur ca scriu, mai exact ca obisnuiam sa scriu, ca metoda de conservare a propriei identitati si de introspectie a ei. Atat.
126 poezii, 0 proze
SHSinziana Hliboceanu
M-am nascut pe-un fund de mare...caci asa se spune, ca la poalele batrenei Tampe a fost candva o mare...am vazut lumina zilei in miezul fierbinte al verii, la 30 iulie 1983...parintii si bunicii mei mi-au insuflat dragostea pentru literatura, si in special pentru poezie inca din frageda pruncie... Liceul l-am facut tot la poalele Tampei, la Colegiul National Unirea, clasa de Filologie, unde, sub indrumarea domnului diriginte Viorel Micu am inceput in anul intai sa iau parte la cenaclul literar al liceului si in scurt timp, mi-am vazut tiparite, franturi de ganduri si de inima in revista liceului- "Alpha". Am facut parte din colectivul de redactie pana in ultimul an,cand, sub ocrotirea si indemnul scriitorului si profesorului meu de Literatura Universala, domnul Nicoae Stoie, mi-am facut duplex-debutul(impreuna cu o colega si prietena buna) in "Foaie pentru minte, inima si literatura", editia din 23-24 februarie 2002, cu poemul in proza "Adam si...Eu"... Din nefericire intrarea mea la...
23 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
VHVictor Hugo
Victor Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier și uneori pictor, de origine franceză. Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821). S-a născut în anul 1802 la Besançon în regiunea Franche-Comté. Deși a locuit în Franța, cea mai mare parte a vieții lui, din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia, în Jersey și Guernsey. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani, monarhia burbonă a fost restaurată. Tatăl lui...
58 poezii, 0 proze
AMAlexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
ACAdi Cusin
Adi Cusin (26 ianuarie 1941, Gleiwitz, Germania - 21 aprilie 2008, București) - renumit poet român. Unul dintre cei mai importanți poeți români ai ultimilor patru decenii. Numit deseori și "noul Labiș". * 1941 26 ianuarie Se naște la Gleiwitz, în Germania (actualmente Polonia), Adolf Aristotel Cusin, viitorul poet, cunoscut sub numele cu care-și va semna scrierile de la debut și până la ultima carte, Adi Cusin. Adi Cusin s-a născut din părinți români. Tatăl, Ioan Cusin (n. 1911), era din Rădăuți-Prut (jud. Suceava), iar mama, Aurelia Cobilanschi (n. 1923) din Cernăuți. Născut într-o familie de gospodari înstăriți din Rădăuți, tatăl avea să urmeze școala generală și liceul la Școala de băieți „Grigore Ghica-Vodă" din Dorohoi, apoi Facultatea de drept din Cernăuți, fără a susține însă licența. Orientându-se spre Școala medie de căi ferate din Cernăuți, în 1940 obține diploma de șef de gară și o cunoaște pe Aurelia Cobilanschi, cu care se căsătorește. Dar imediat după căsătorie, în iunie...
13 poezii, 0 proze
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
MDMihail Dan
David Michael Werner (n.Târgu Frumos), mai cunoscut sub pseudonimul de Mihail Dan, este un scriitor român asociat cu avangarda. A fost colaborator al revistei unu și, în ultimele numere ale revistei, "redactor răspunzător". A fost omis din antologiile avangardei românești, reputația sa de spion sovietic și agent al Siguranței infiltrat în sânul avangardei și personaj pur și simplu "suspect" (vezi "Născut în '02" de Sașa Pană) determinând minimalizarea operei sale. În planul editurii unu din decembrie 1932 figurau, sub numele său, un volum de traduceri din Maiakovski și o plachetă intitulată "Sens unic", publicată însă în 1935 la altă editură. Opere * Sens unic, Editura Cultura Poporului, București, 1935 (cu un portret al autorului de Marcel Iancu și 3 desene în peniță de Florica Cordescu)
1 poezii, 0 proze
până la ultimul
de Vasile Pin
pe distanța aceasta un nod ești tu un nod sunt eu un altul învățase toate bolile negre cu care plecam bolile albe cu care veneai era precum un mărțișor din luna care nu mai venea din timpul care avea...
până la ultimul, toți familia unui adevăr
de FLOARE PETROV
Abandonarea de noi înșine ar părea imediat abandonarea fraților din familia adevărului românesc ar fi cel mai dramatic fenomen național. ? suntem singuri oare în fata marilor crize morale, economice...
[urcăm până la ultimul etaj]
de Daniel Dăian
situat într-o cifră impară treaptă după treaptă din palmele noastre se revarsă frica ca un animal din trecut suntem o realitate care s-a săturat să mai țipe EU sunt poem! amănunt și albastru...
În timpul rămas până la ultimul mal
de Marinescu Victor
când nu mor mă așez nehotărât în palmele tale acolo sau acolo și mă trezesc râzând ca și cum umbra ta mă îmbracă în dansul apelor înotând în timpul rămas până la ultimul mal ghemuit spre pântecul tău...
[am să te scriu până la ultimul cuvânt]
de Daniel Dăian
cu limba în cerul gurii chiar în locul unde se învârt păsările de hârtie sau între coapsele tale urcând treptele altui nenăscut acest poem te sărută pe tot corpul de la începutul geamătului până la...
ne vom retrage în noi până la ultimul strop
de Ștefan Petrea
plagiez Toamna topesc plumb peste singurătate beat de rugină furibund răvășesc frunza moartă mort sunt și eu mort de beat o voce îmi strigă e-n zadar Plumbul e rigă aprind o țigară de la lumânare...
la ultimul etaj uriașul are un nume
de Marinescu Victor
pe marginea inelarului arhivam câteva inimi tu esti prezent cu litere mari MADE în MINE nu știu când te-am fabricat dar cred ca visam prea mult in gradina uriasului noapte statea sa se ridice eu...
[în ultimul comentariu pereții se decojeau direct de la suprafața dinților]
de Daniel Dăian
cădeau ca un sens unic în genunchiul ireproșabil și se reproduceau la nesfârșitul cearcănelor în lumea mea oamenii au înălțimea gratuită până la optsprezece ani poartă în sine concretul femeilor...
la despărțirea de ultimul om. pranayama
de Cătălin Al DOAMNEI
întotdeauna toamna ne reîntoarcem în paradis se apropie dansul călușarilor și neantul întră în transă epoca darurilor se prăbușește din copaci sanguinici simți cum îți crește de sub tălpi vegetal &...
Ghiocele, deși mai sunt 3 luni până la ziua ta, dă-mi voie să-ți urez La Mulți Ani cu anticipație pentru anul trecut
de Maria Prochipiuc
am cunoscut într-o vară trecuse luna lui cireșar un bărbat ce dansa în ritmul picăturile de ploaie în deșert și le tot îndesa ca o rouă pe suflet în noaptea plină de luceferi femeile îi turnau în...