Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"orbite opace"4117 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
32 rezultate
Camelia C.PetreCC

Camelia C.Petre

AutorAtelier

Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.

15 poezii, 0 proze

FE

Feru Emilia

AutorAtelier

Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...

8 poezii, 0 proze

orbite opace

de holobaca gheorghe

erinii spintecă aerul serii cad roase și goale oase pe plajă vertebre desferecate de vrajă mărgele rupte din nimbul puterii pândesc ispite din ochiul de najă sparg lire de-argint prin piețe truverii...

PoezieAtelier

Iubire și dispreț

de razvan rachieriu

1.Lucrurile personale, care au devenit fetiș,însuflețesc un spațiu sferic, în care pătrund cu esența fericirii luminând ca un laser căile opace ce duc spre viitor. 2.După ce cercetez în detaliu...

Atelier

strada orelor

de Antrei Kranich

-Am venit, am venit! Încetați cu aplauzele, ce Dumnezeu? Răduțu e roșu-n obraji, verde fularul, ca iarba fragedă, foșnind sfioasă pe câmpul cu maci. Pulovărul vărgat îl transformă într-un motan....

ProzăAtelier

Curvă și Călugăr

de Maeterlinck Tacere

Mătase diafană într-un dormitor bătând spre verde, Un cap de femeie închipuit, puțin plăpând Și un ochi încercănat privindu-mă prin perdea... Deodată, celălalt ochi, zbătandu-se în orbită, Se...

PoezieAtelier

pulp fiction dance scene

de Daniela Bîrzu

îmi îngrop poemele în slash-uri linii care ar trebui să delimiteze forța mea vitală de restul lumii azi cerul este opac ca o grindă ce stă să cadă peste orașul muribund îmi aud de fiecare dată pașii...

PoezieAtelier

Nonsensul

de Anamaria Julia Dragomir

nonsensul de Julia Dragomir * dintr-un ou de foi boțite s-a ivit clicos nonsensul impregnat sub coaja caldă cu mistere şi eresuri de culori înmiresmate de sonuri ce te înțeapă de orbete-arome calpe...

PoezieAtelier

despre moarte și alte obsesii

de emilian valeriu pal

nu-l văzusem demult. trebuia să-i aduc pastile de la oraș. niște paracetamol și indometacin unguent. ploua torențial și pînă să ajung la mașină punga de hîrtie în care erau medicamentele se făcuse...

ProzăAtelier

Sinthetic

de Ovo Mark

Imi pare rau ca sunt nevoit sa nu-mi dau numele. Si nici daca as putea , n-ar conta poate deloc. Dar nu pot sa-l dau pentru ca lucrurile pe care le scriu aici au puterea de a imi face rau si pe alt...

Atelier

Sfântul

de ion untaru

Într-una din zile s-a zvonit în sat că Sfântul, de fapt nimeni nu știa exact cum îl cheamă, găzduia de câteva zile la Tudor al lui Bacalu și știrea a produs senzație. Nu erau rudă, foarte puțini...

ProzăAtelier

Fericirea și nefericirea 1,2,3,4

de razvan rachieriu

Fericirea își șlefuiește libertatea până ia forma desăvârșirii, care își grefează exhaustivul pe țesuturile universului, și în contact cu matricea divină, universul generează perfecțiunea, iar...

Atelier

Insula din ziua de ieri

de Umberto Eco

Încă din seara de dinainte văzduhul parcă se-mbolnăvise de troahnă, și parcă ochiul cerului, umflat de lacrimi, nu mai putea suferi acum întinderea aceea vălurită. Penelul naturii prinsese să...

ProzăClasic

Golden Retriever

de rechesan gheorghe

1. Frînghia, de un cenușiu palid, era udă. Plouase aproape toată noaptea și cîlții se îmbibaseră cu umezeală. Picuri murdari se scurgeau și din blana galben-cenușie a cîinelui, un dulău flocos ca o...

ProzăAtelier

O dimineață obișnuită

de Tudorel-Sorin Boulean

O dimineață obișnuită Se trezi dimineața cu o durere acută la genunchi de parcă ar fi avut o bucată de fier înghețat înfiptă în articulația piciorului. Se trezise așa cu piciorul anchilozat, fără să...

ProzăAtelier

de rostit într-o limbă opacă

de ioana negoescu

Eu nici măcar nu mai vorbesc. Până la urmă am învățat limbajul opac al peștilor călători care ne aduc tot felul de vești stranii dinspre marea noastră absurdă. Tu contorsionezi așteptarea. Eu sunt...

Atelier

Amin!

de Radmila Popovici

O pace cu râme și iarbă în inimă ieri s-a-ngropat și magma tot saltă să fiarbă să umple cu zbor al meu pat Materii cu griji-calendare s-au rupt de utilul „a fi” retina e friptă de soare iar...

PoezieAtelier

Haos

de Ruxandra Moholea

număr dragoni alungați de tânărul care a strigat „împăratul e gol!” ca urlet de hienă flămândă legănând puii în brațele clește a moarte oglinda sub norii opaci alintă vârfuri de piramide obosite...

PoezieAtelier

3

de Florin Hulubei

* mă uit la Tăcerea mieilor candoarea lui Hanibal îmi amintește de chipul mireselor înaintea altarului ** cineva coborând într-o peșteră scapă lumînarea și rămâne în beznă nicio licărire, doar...

PoezieAtelier

despre John Wick și facerea lumii

de emilian valeriu pal

îți vorbesc simplu și fără pretenții pentru că nu știu altceva aici s-a făcut atât de pustiu că pot auzi sufletul cum se rupe ca un ultim bandaj steril ce acoperă ochii unui soldat orbit de iperită...

PoezieAtelier