"omului din mine îi cresc aripi" – 11562 rezultate
0.06 secundeMeilisearchMonica Vrabiuta
Scriu de cand aveam 10 ani, adica din anul 1996. Port conversatii cu mine, cu gandurile mele, cu idealul meu de gandire mai exact. Pentru mine, poezia, scrierea reprezinta frumusetea omului. Nu am publicat nimic niciodata, dar cand o voi face, va fi o imbinare dulce intre imagini, scriere si parfum.
28 poezii, 0 proze
CMConstantin Mile
Ilustru întemeietor al presei românești democratice. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica. In spiritul organizarii politice a lucratorilor industriali au activat cercurile socialiste, dupa 1887 cercurile muncitoresti, si apoi cluburile muncitoresti. Ele au grupat intelectuali ca: Zamfir Arbore, Constantin Mile, Ion si Sofia Nadejde. In 1888, socialistii au participat la alegerile parlamentare, reusind sa trimita in forul legislativ al tarii pe primii doi deputati socialisti, Ion Nadejde si Vasile Mortun. In 1893 s-a izbutit inchegarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania ce avea ca organ de presa ziarul ,, Lumea noua”. La conducerea partidului s-au aflat intre altii, Constantin Mile, Vasile Mortun, Ion Nadejde si Al. Ionescu. Ați zis-o; mîne însă a voastră cuvântare De-am lua-o noi, nebunii, de-om zice tot ca voi:...
2 poezii, 0 proze
VBVladimir Bukovsky
Disidentul sovietic Vladimir Bukovsky (nascut in 1942) a avut de-a face cu represiunea sovietica inca din scoala (exmatriculat fiind in 1959 pentru ca a editat o revista neautorizata). In 1965 a fost arestat pentru organizarea unei demonstratii in apararea lui Alexander Ginzburg, Yuri Galanskov si a altor disidenti; a fost eliberat in ianuarie 1970. In 1971 a reusit sa trimita in Occident 150 de pagini de documente privind abuzurile din institutiile psihiatrice sovietice. Impreuna cu Soljenitan si Saharov, Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupa plecarea in Occident, unul dintre cei mai inversunati critici ai sistemului sovietic. In Anglia, unde s-a stabilit, in America, unde si-a luat doctoratul, in Germania si in alte tari, unde a fost tratat de mari sefi de stat ca partener de discutii egal, Bukovski a aparat libertatile si drepturile omului din Est cu disperarea celui ce si-a petrecut in inchisoare doisprezece ani si jumatate. *** Vladimir...
1 poezii, 0 proze
Popescu George
iată urma de lup, e adâncă. mai jos, un om a murit în gând, un altul a început să se lingă din vârful unui copac, crezând că e lup. lupul cu coama răsucită, purtând între măsele iluzia din trupul omului răstignit pe pământ.
14 poezii, 0 proze
MAmaior alexandra
"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com
11 poezii, 0 proze
GCGiovanni della Casa
1503-1556 S-a născut la Mugello sau la Florența, s-a format în mediile intelectuale ale Florenței, Bolognei și Padovei, a cunoscut o carieră ecleziastică de mare prestigiu ca arhiepiscop de Benevento, comisar apostolic la Florența, nunțiu papal la Veneția, secretar de stat al lui Paul al IV-lea. A scris în latină și în italiană: orațiuni, versuri bernești, un epistolar diplomatic. A devenit celebru mai ales datorită micului tratat al manierelor elegante, "Galateo", în care idealul înalt al omului de lume din "Curteanul" lui Castiglione este coborât la nivelul unui șir de precepte seci menite să standardizeze comportamentele mărunte ale vieții. Publicate postum, "Rimele" lui, grave și neliniștite, dovedesc, dimpotrivă, un poet original și un stilist rafinat, atent la muzicalitatea cuvântului.
1 poezii, 0 proze
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
George Uscatescu
George Uscătescu Profesor la Universitatea Complutense din Madrid și director al Departamentul de Estetică și Arte, Președinte al Societății Ibero-Americană de Filosofie, Laureat al Premiului Național de Literatură \"Menendez Pelayo\" (1970), George Uscătescu a publicat peste o sută de volume și mii de studii și articole în Europa și Statele Unite, tratând teme de filosofie, estetică, critică literară și de artă, teorie politică. Activitatea poetică a lui George Uscătescu ocupă un loc de excepție în opera sa vastă și fecundă. Varii cărți de poeme în română și spaniolă fac din universul poetic al lui George Uscatescu o experiență literară de mare originalitate. Lirica sa și opera dramatică aduc un repertoriu estetic în care elementele unei poezii metafizice se combină ideal cu o nouă percepție a peisajului și o nouă decantare a destinului omului supus unui permanent exil. Toate acestea într-un limbaj și un stil extrem de personal în care răsună ecourile unei experiențe poetice de...
0 poezii, 0 proze
Marian Zaharia
Director Executiv al Asociatiei Orasul Sperantei, Director Executiv al Asociatiei Crestine pentru Recunoasterea si Respectarea Drepturilor Omului ,student la Facultatea de Psihologie din cadrulUniversitatii Spiru Haret.
2 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
omului din mine îi cresc aripi
de Laichici Violeta Daniela
omului din mine îi cresc aripi dar eu niciodată nu am apucat să zbor mă trezesc de cele mai multe ori singură amintirile stau agățate de patul meu uneori simt inima cum bate un ritm apăsat și-mi...
Gânduri(XVII)
de george geafir
. E un tip delicat, nu intră cu cizma în sufletul omului, pășește cu papucii în mână. . L-au mâncat puțin câte puțin de i-a ajuns bustul pe soclu. . Popou, un om dezbrăcat de caracterul...
post scriptum
de Caragata Cristiana Oana
îți scriu a nins cu fulgi mari în nordul bucureștiului orașul părea un glob de sticlă întors cu susul în jos s-o fi topit deja demult nu știu pe străzile cu nume de capitale curțile au rămas uscate...
Epifania
de Emil Iliescu
Curmătura era un sat îndesat între două culmi de munte, ca o prăpastie nevăzută, întinzându-se la picioarele lor împădurite, ce străjuiau timpul peste destinele oamenilor, care se născuseră și...
12 fabule
de catindatu mihai
Libelula novice O libelulă foarte curioasă Și novice Pânza apei o atinge... Căci văzu un pește argintiu Și se gândea dacă e viu!! O broască vigilenta -n post Îndată făcu rost De o gustare! Prostia –i...
Ei mă alină
de Bejliu Anne-Marie
Dintr-o mie de răni alegem una singură, Victore. Am atins craniul copilului indigo și-am simțit sărutul tuturor lumilor din creștet până în tălpi. A fost o străfulgerare de forță. N-am mai plâns....
Lacrima creștină
de Remus Cretan
Mă adânceam într-un detaliu, într-un lac format din lacrimi, pentru că am obosit să înot prin pofte, iluzii și cruntă nepăsare. Cam asta a fost tot ce mi-a frământat creierul în atâția ani. Prizonier...
Vorba ta, Tympule, clipele zboară
de Ioan-Mircea Popovici
Câteodată mi se face de-o ieşire în peisaj Unde, fără nici o îndoială, mă întâlnesc cu Specialiştii în pierde vară, pierde seară Pierdere după pierdere, dar ei sunt fericiţi Marinarul Grădinarul îţi...
Smochinul
de Viorel Darie
Smochinul La marginea pustiului, pe drumul ce trecea dinspre Ierihon spre Ierusalim, era așezată o neînsemnată localitate, cu doar câțiva localnici, care trăiau din te miri ce. Mai ales în acest an,...
DIN MINE, PRIN MINE, PE MINE CEL ADEVĂRAT!
de Dumitru Sava
O stare generală de bine, ca o nesfârşită linişte îi mângâia mădularele şi radia în sus pe şira spinării către ceafă. De multă vreme, poate din copilărie, la ţară la bunicul, când lumina abia îi...