"ochi de căprior" – 20139 rezultate
0.02 secundeMeilisearchCamelia
Incerc sa descopar lumea cu ochi de copil, curioasa ma avant spre varfuri inalte, uneori trebuie sa ma catar, alteori genunchii mi se julesc, ma zgarii, dar continui, stiu ca la capatul acestui drum, ma asteapta un suras, sau Adevarul sau Iubirea, dar cu siguranta eu insami, in unicitatea mea iremediabila. Si ma bucur. Asta e zborul meu: o bucurie tasnita ca un izvor fara sfarsit.
5 poezii, 0 proze
NHNedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
PSpatrasco stefan
my birthday 19 mai 1988! ascult punk, si sunt din Telenesti, Republica Moldova! Id yahoo mesenger: ochi_de_gheta
4 poezii, 0 proze
PBPavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
OWOscar Wilde
Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză. Oscar Wilde a fost fiul unui medic irlandez. Tatăl sau, sir William Wilde, doctor specialist în boli de ochi și urechi, anticar și scriitor, mai avea trei copii dintr-o primă relație. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poetă (scria poeme revoluționare sub pseudonimul Speranza) și jurnalistă. În timpul școlii, Oscar a excelat în studiul clasicilor, la limba greacă și la desen, caștigând numeroase premii și burse de studiu. După studii strălucite la Trinity College din Dublin, audiază prelegerile de estetică ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge și prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul dandy de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "Newdigate" pentru poezie și inițiază mișcarea "Artă pentru Artă", prin...
39 poezii, 0 proze
APAfrodita Popescu
„Esența și viata nu pot fi văzute. Ele sunt cuprinse în lumina cerului. Lumina cerului nu poate fi văzută. Este cuprinsa în cei doi ochi” - Secretul florii de aur Amintiri, vise, reflecții - Carl Gustav Jung “Pe o stradă îngustă roțile căruțelor a doi țărani se încurcară între ele. În loc să urmeze cearta la care te-ai fi putut aștepta, fiecare murmură cu politețe reținută niște cuvinte care sunară în genul adukan atman și însemnau: “’deranj trecător, nici un suflet (individual)”. „Căci misiunea omului ar fi, din contră, să conștientizeze ceea ce provine și i se impune din inconștient, în loc să rămână neconștient de acest conținut sau identic cu el. În ambele cazuri, ar deveni infidel menirii sale de a crea conștiință. Pe cât putem discerne, unicul sens al existenței umane este să aprindă o lumină în tenebrele ființei ca atare. Este chiar de presupus că, după cum inconștientul acționează asupra noastră tot așa e și el influențat, la rândul lui de sporirea conștiinței noastre” Petre...
58 poezii, 0 proze
ISIoana Stanciu
poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.
5 poezii, 0 proze
nicolae pop
25 de ani, 1,88 m, blond, ochi albastri
1 poezii, 0 proze
DDDaria Darid
daria darid e făcută de la 0. a cioplit adânc în ochi, până ce s-a subțiat moartea . dd este pseudonim.
180 poezii, 0 proze
Rodica Badea
Sunt o adolescenta de 16 ani la Lic. Ion Barbu, Bucuresti. As putea spune ca sunt simpatica, roscata cu ochi caprui, romantica si o mare devoratoare de poezie.
5 poezii, 0 proze
ochi de căprior
de Miclăuș Silvestru
chiar și cărarea ticsită cu capcane în orice-anotimp – trecând pe lângă ele un căprior cu ciute
În amurg
de Murza Narcis Ioel
sălbatic, cum un mânz de murg cu pleata vânturată gonește soarele-n amurg și-n taină, ape repezi curg să-l mai admire-odată duioasă,pui de căprior cu blana argintată tresare luna dintre nori...
Dragoș și Magda
de Bianca
Părea o zi ca oricare alta, în care o temătoare fecioară ieșise să asculte murmurul pârâului din pădurea adâncă și întunecată, să plece sub picioare iarba grasă și înaltă din luminișuri, prin cărări...
Ritualuri magice
de Vasile Munteanu
coaste rupte-n cai așchii de la roți plugul mai bătrân sub o arătură mămăliga aurie galbenul stomac mâna un ștergar de piele peste gură oale de pământ străchini de pământ oameni de pământ sub...
Ritualuri magice
de Vasile Munteanu
mai e timp să dezvrăjim pădurea să exorcizăm o vârstă cu-altă vârstă să înfigem de argint piroane într-o aripă sărmană ca o vâslă cade apa cerului peste necer cade ora peste ce e scris ne inundă...
graffiti-cromagnon
de Vasile Munteanu
scriu din perversiune? se poate sunt bolnav de un cuvânt în sensuri aievea când se-mpute sau poate obosită doar mintea îl ascute ca o tocilă spartă născându-l lame noi e pielea mea o lume de viruși...
Înmormăntarea dragostei fidele
de Diana Enachii
Am cunoscut în viața mea un îngeraș Cu glas fermecător de clopoțel, Era zburdalnic ca un fluturaș, Mă atașasem foarte mult de el. Era un îngeraș – mîndru fecior, Avea niște ochi negri, dar senini, Cu...
Ah, viața mea (III)
de nicolae bunduri
Ah, viața mea (III) ............................ Și cum spuneam de Găzdălău, nu era nici prea sărac dar nici bogat, ci cel puțin era un mic meseriaș care se descurca vrând-nevrând ca să pună mâncare...
Pădurea lui Orbișor
de Emil Iliescu
Pădurea lui Orbișor Cineva spunea odată, la un foc de popas, în mijlocul unei vânători, ce nu o voi putea uita ușor, că cele mai frumoase și tragice sunt poveștile petrecute la țară. Fiindcă, acolo...
Alături de Labiș cu un căprior de mână
de Calotescu Tudor Gheorghe
Prin pădure îmi port singurătatea răspicat, cum își poartă bradul luna în fiecare frunză. Cărarea e plină de conuri răpuse de toamnă. Pașii mei ascultă poveștile despre pomii de iarnă plecați la...