"oaste" – 15306 rezultate
0.01 secundeMeilisearchGheorghe Muntean
Important și devotat membru al mișcării creștine „Oastea Domnului”, Gheorghe Muntean a fost printre primii poeți din zona orașului Călan, care s-a făcut afirmat la începutul secolului al XX-lea. S-a născut în anul 1895, satul Batiz și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În anul marii uniri s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. Se înscrie în mișcarea Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare, după 1923. În anul 1935 a debutat cu volumul de versuri creștine „Isus ne îmbie crucea”, tipărit la tipografia preotului Iosif Trifa, bun prieten. S-a stins în spitalul din Deva, în dimineața zilei de 4 ianuarie 1937.
1 poezii, 0 proze
Ioan Opriș
Fost călugăr, unul dintre liderii Oastei Domnului pe țară, ziarist voluntar la gazetele organizației creștine, deținut politic, poet creștin. S-a stins din viață în 1996, în localitatea Batiz, Călan.
1 poezii, 0 proze
Sergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
Mirela Lemons
Chiar daca sunt atat de departe de tot ce-mi este drag inca nu mi-am uitat graiul si dragostea de a scrie.
1 poezii, 0 proze
stefanica valentin
3 poezii, 0 proze
Salagean Ioan
De la tara, scolit in armata, ostean pana la pensie, acum retardat(RETIRED). IUBITOR DE CREATIE, CONSUMATOR AL ACESTEIA. Am descoperit foarte tarziu poezia, dar ma stradui a recupera. Mi-s dragi toti cei de aici!
1 poezii, 0 proze
Michael Guttenbrunner
Michael Guttenbrunner (* 7. September 1919 in Althofen, Österreich; † 12. Mai 2004 in Wien) Soldat al armatei germane în cel de-al doilea război mondial. Condamnat la moarte și grațiat; după numeroase răniri și întemnițări, la sfârșitul conflictului, este internat într-un ospiciu de nebuni, unde scrie un volum de proză. Eliberat, se angajează ca funcționar, apoi ca grădinar în Viena. Trăiește complet retras, refuză orice colaborare cu presa.
1 poezii, 0 proze
valeria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
Erich Fried
Erich Fried (um 6. Mai 1921 in Wien geboren und am 22. November 1988 in Baden-Baden gestorben) war ein österreichischer Lyriker, Übersetzer und Essayist jüdischer Herkunft. Erich Fried wuchs in Wien als einziges Kind einer jüdischen Familie auf. Sein Vater Hugo war Spediteur und seine Mutter Nellie Grafikerin. Bereits als Fünfjähriger trat er mit einer Kinderschauspielgruppe auf verschiedenen Bühnen Wiens auf. Fried besuchte das Gymnasium Wasagasse am Alsergrund. Bald nach dem Anschluss Österreichs an Deutschland starb im Mai 1938 Frieds Vater an den Folgen eines Verhörs durch die Gestapo. Daraufhin emigrierte Erich Fried über Belgien nach London, wo er viele Jahre bleiben sollte. Er gründete dort die Selbsthilfegruppe Emigrantenjugend, der es gelang, viele Gefährdete, darunter auch seine Mutter, nach England zu bringen. Während des Kriegs schlug er sich mit Gelegenheitsarbeiten als Bibliothekar, Milchchemiker, Fabrikarbeiter durch, wurde anschließend Mitarbeiter bei zahlreichen neu...
14 poezii, 0 proze
Mihail Șolohov
ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...
0 poezii, 0 proze
oaste
de Cristina-Monica Moldoveanu
m-am speriat atunci când copacii au plecat la război cu rădăcini cu tot ca într-o carte de tolkien cineva îi chemase din corn de vânătoare ei erau voinici și bravi, săreau ca niște turnuri pe tabla...
Oastea cuvintelor
de Mihaela Sorina Iuonaș
Cuvinte mute, oarbe cuminți și livide se-nghesuie-n mine și vor să mă scoată din fire. Mă-mproașcă cu sensuri, mă-ncolțesc cu consoane, mă-coronează-n vocale, mă gonesc...către cine? Vorbe-ngânate și...
oastea cea mare
de Dumitru Sava
istoria ne-o scriu învingătorii... dar mai an învins decebal a plecat la zalmoxe să-i ceară iertare iar oastea lui înfrântă spre cetatea eternă s-a pornit cu mic cu mare și a barbarizat cu daci...
la oaste
de Ștefan Petrea
Nu te mai ia de-acasă cu arcanul Să lași vreo soră, mamă și iubită Și vremea nu mai trebuie răzbită În uniformă pân\' se face anul. Părea a fi un secol o clipită Și timpul trece greu prin veac,...
În oastea nemuririi arnăut
de Ștefan Petrea
O pânză de paing e necuprinsul În care veșniciile șad toate Ca niște muște prinse-n mreajă. Poate Că nu eternitatea e învinsul Ci omul care-și ține capu-n coate Și gânduri tot rotește-n minte....
baterii de oaste
de Bogdan Gagu
alerg și mi-amorțesc picioare aer în doliu, iar ceață iar dorm, obosind mă învălui în farmec nimfomania lunii obsedează castanul, vânt roșu păsări de tablă, rugi sfărâmate în turlă, lumânări șterse...
plecau flăcăi la oaste
de Ovidiu Oana
plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se...
Unde este oastea cea mare?
de viorel gongu
Țara mea plătește solde unor mercenari luptători pe tărâmul celălalt. Foșnete mă-ntreabă Unde e oastea cea mare? Unde este oastea cea mică? Sociologii îmi răspund că oastea cea mare culege sparanghel...
românia–proscrișilor- orice-poem-antum-pleacă-la-oaste-postum-nu –și –străbunicul-meu
de Cătălin Al DOAMNEI
un ostaș un sergent un sublocotenent străbunul primordial se preface franjuri adevărul e că am vrut să devin parașutist de mare altitudine infirmând orice idee de certitudine privind veșnicia și...
Baladă veselă pentru tristețea celui plecat la oaste
de Mircea Dinescu
Mama ta poartă ochelari cu şapte lentile tatăl tău te păzeşte din turn, grăbeşte-te iubito mai am câteva zile şi am să plec soldat într-un cătun. De nu – să-ţi porţi neprihănirea tristă ca pe-un...
