Poezie
la oaste
1 min lectură·
Mediu
Nu te mai ia de-acasă cu arcanul
Să lași vreo soră, mamă și iubită
Și vremea nu mai trebuie răzbită
În uniformă pân\' se face anul.
Părea a fi un secol o clipită
Și timpul trece greu prin veac, golanul
Luptai din răsputeri cu riveranul
În nopțile de strajă și ispită.
La urmă-ți pare rău că pleci din oaste
Dar te-nconjoară toți ai tăi, cei dragi.
Se-ntâmplă ca să ai și zile proaste
Și stai în nopți și din țigară tragi
Nu te gândești la junghiul rău din coaste
Ci-n învechite doruri te retragi.
001.845
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “la oaste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13988671/la-oasteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
