"o tăcere-al cărei strigăt..." – 22675 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
NENicolae Maroga Enceanu
\"Originar din comuna Ianca,din campia Romanatiului,Nicolae Maroga Enceanu (nascut la 3 mai 1950) a publicat pana in prezent volumele de versuri:\"Taceri destainuite\" (1993),\"Drumul fantanilor\"(1995)si \"Cararile din lanuri\"(1998),romanul \"Salvatorul\"(1994),culegerea de povestiri si legende \"Frumoasa cu pletele de aur(1995)si volumul de nuvele si povestiri \"Strigate pe ulicioara\"(1997). In recentul roman:\"Miracolul Valcoviei\"(Editura \"Agora\",Craiova-1999),Nicolae Maroga Enceanu isi propune sa evoce peisajul mirific al copilariei,garla Valcovia,din intinsa balta Potelu,de langa Dunare,zona de un viu pitoresc etnografic,intr-o tonalitate lirica si realista,in acelasi timp.\"Miracolul Valcoviei\"este un roman autobiografic,avand la baza tehnica memorialistica.Peisajul copilariei se reconstituie din amintiri.Nicolae Maroga Enceanu surprinde cu acuitate,in acest roman,psihologia oamenilor care traiesc in preajma baltilor,a apelor batranului Danubiu,intr-o maniera ce ne...
4 poezii, 0 proze
Nicolae Maroga Enceanu
\"Originar din comuna Ianca, din campia Romanatiului,Nicolae Maroga Enceanu (nascut la 3 mai 1950) a publicat pana in prezent volumele de versuri: \"Taceri Destainuite\" (1993), \"Drumul Fantanilor\"(1995) si \"Cararile din lanuri\" (1998),romanul \"Salavatorul\"(1994), culegerea de povestiri si legende \"Frumoasa cu pletele de aur\" (1995) si volumul de nuvele si povestiri \"Strigate pe ulicioara\" (1997). In recentul roman: \"Miracolul Valcoviei\" (editura \"Agora\" Craiova-1999), Nicolae Maroga Enceanu isi propune sa evoce peisajul mirific al copilariei, cu garla Valcovia, din intinsa balta Potelu, de langa Dunare, zona de un viu pitoresc etnografic, intr-o tonalitate lirica si realista, in acelasi timp. \"Miracolul Valcoviei\" este un roman autobiografic, avand la baza tehnica memorialistica. Peisajul copilariei se reconstituie din amintiri. Nicolae Maroga Enceanu surprinde, cu acuitate, in acest roman, psihologia oamenilor care traiesc in preajma baltilor, a apelor batranului...
0 poezii, 0 proze
Radulescu Alina
"Singura cu toata singuratatea ascult bazaitul surd al calculatorului... deodata..tacere...ascult tacerea si parca vorbeste...neincetat...si vorbeste si vorbeste...si astfel urmez Juramantul Tacerii... Pare o lege din Coza Nostra a?:)) Nesfarsita mafie a "Lumii" lolik sau poate ma insel...da... poate ca nu :))))...Asha ca ascultati-mi tacerea care va vorbeste...si vorbeste...
6 poezii, 0 proze
EGEmil Giurgiuca
Emil Valer Giurgiuca (n. 27 decembrie 1906, Diviciorii Mari (lângă Gherla - jud. Cluj) - d. 3 martie 1992, București) a fost un poet și traducător român, unul dintre cei mai activi și mai importanți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ș.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucișare discretă și armonioasă dintre modernism și tradiționalism. A scos împreună cu George Boldea (un poet a cărui singură plachetă de poezii a fost prefațată de Giurgiuca) revista "Abecedar" la Brad. A realizat antologiile "Poeții tineri ardeleni" (1940) și "Transilvania în poesia românească" (1943). În timpul perioadei de tăcere editorială începând cu anii '40 târzii, a tradus din literatura maghiară și a fost profesor secundar de română și limbi clasice la două licee din București. Volumele sale începând cu Poemele verii au fost superficial criticate de unii critici drept "poezie conjucturală", în fapt poetul având o reală vocație...
7 poezii, 0 proze
CCCorneanu Antonio Ciprian
Antonio Ciprian Corneanu aparține unei generații literare care se confruntă cu pluralismul estetic post-2000: de la lirica minimalist-confesivă până la experimentalism vizual și discurs performativ. În acest context, el alege o cale mai puțin frecventată astăzi, aceea a lirismului de amplitudine metafizică, care se revendică de la tradiția europeană a poeziei ca spațiu al edificării spirituale. „Așteptând timpul”, volumul de debut, era animat de febrilitatea căutării și de neliniștea tinereții, în timp ce volumul „Catedrale Fragile” marchează un pas către stabilizarea vocii poetice. Dacă în prima etapă dominau emoțiile brute și tensiunea existențială imediată, în noua carte discursul devine simbolic, abstractizat, structurat în jurul unor imagini-sinteză precum catedrala, fragilitatea, tăcerea sau lumina. Volumul se organizează în jurul unei arhitecturi tematice coerente, în care se regăsesc patru axe: 1.Erosul - nu ca pasiune imediată, ci ca drum de inițiere, ca experiență a...
35 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
o tăcere-al cărei strigăt...
de Ștefan Petrea
...ești comoară de povești basmul îl scrie liniștea - strigăt povestitor
bărbatul-poem
de Andrei Gheorghe
bărbatul-poem versul a spus câteva lucruri nicicând o poveste completă ne petrecem atât de mult între rânduri și nu putem reafla condiția perfectă asta nu e rimă, nici măcar un sărut clasic nu e, nu...
Furtuna 8
de enache ion
Reprosul neghiobiei mele, sau mai degraba al lipsei mele de cunostinte medicale, aveam sa-l primesc chiar de la ea la refugiu. Atunci, de durere nu mai avuse cum sa-mi dea indicatii si am procedat...
Pictura barocă : un cod moral strict, afirmat cu exuberanță
de Cristina-Monica Moldoveanu
Lumea picturilor baroce intrigă prin impunerea unor paradigme simple într-o exprimare explozivă, complexă, adesea factice în aparență pentru generația tânără. Este o lume a celor care au învățat în...
Vol,,Mireasa din cer\"(2001)
de mariana didu
I. Mireasa din cer (2001) Femeia mea... Pe femeia mea au iubit-o poeții Și bijutierii care modelau în lut, Laboranții ce încurcau substanțele Otrăvindu-se între două experiențe eșuate. Vizionarii și...
Diminețile lui Erzilius
de Ghinea Nouras Cristian
Făcu din nou mișcarea aceea înceată, nepământească, desprinsă parcă dintr-o peliculă absurdă. Își ridică alene spinarea buboasă din bulboana cea verde, apoi rupse vălul de mâzgă ce-i aburea vederea....