"o istorie a zilei" – 22686 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1

imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
Varlan Adriana Elena
Am vazut prima data lumina zilei pe 30 octombrie 1985.Dupa 6 ani si jumatate am cunoscut omul care m-a invatat cel mai de pret mestesug...scrisul si cititul...La liceu mi-am urmat vocatia si am terminat filologia.La facultate am fost nevoita sa caut altceva si astfel am ajus sa invat ceva total diferit si anume economie.Si totusi am fost, sunt si voi ramane cred ca mereu pasionata de literatura si de istorie.Poetul meu preferat,dupa Eminescu,este Bacovia,iar dintre cei contemporani sunt o fana inraita a lui Ion Tudor Iovian. Odata scriam mult...Si acum scriu...Pacat ca realitatea mi-a manjit sufletul si a lasat rani adanci ce ma impiedica sa fiu ce-am fost odata...
2 poezii, 0 proze
Lucius Annaeus Seneca
Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr) (ca. 4 î.Hr.–65 d.Hr.) a fost filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero, a ocupat și funcții în administrația Imperiului. Seneca a văzut lumina zilei în ajunul secolului I al erei noastre, în cea mai romanizată regiune sudică a Hispaniei, provincia Baetica. Seneca este un andaluz sau, cum îl numește biograful sau român, istoricul Eugen Cizek, un "corduban". Orașul lui natal este Corduba, azi Cordoba, la apa Guadalquivirului. Seneca cunoscut și ca Seneca Retorul sau Seneca cel Bătrân (55 î.Hr.-41d.Hr.), a avut o valoroasă activitate de intelectual creator, atât în Spania, cât și la Roma. Istoric și critic al artei oratorice, Seneca tatăl a fost un apărător al tradiției clasice. Făcea parte din ordinul cavalerilor, situat imediat după ordinul senatorilor, primul în ierarhia socială. Mama lui Seneca, Helvia, provenea dintr-o familie de notabili din vecinatatea Cordubei. Soții Seneca au avut trei băieți. Lucius...
3 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Vincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Henryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...
11 poezii, 0 proze
Victor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
Gheorghe Adamescu
Gheorghe Adamescu (n. 26 iulie 1869, București — d. 4 aprilie 1942) a fost un istoric literar și bibliograf român, membru al Academiei Române. A scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910. Studiile și le-a definitivat în străinătate, fiind specializat în litere la Geneva și Paris. A fost autorul unor manuale de literatură în perioda interbelică. De asemenea a scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910, însa în care sunt prezente unele erori cauzate de informații eronate, despre Mihai Eminescu de exemplu, sau de interpretări proprii neobiective. A devenit membru corespondent al Academiei Române din 1921. Ecaterina Țarălungă îl caracterizează în Dicționarul de literatură română scos în 2007, ca fiind spirit filologic, așezat la confluența veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, lucrările lui excelează prin acribie științifică și tentativa de cuprindere enciclopedică a fenomenului cultural românesc, favorizând astfel sinteza culturală pe baza căreia...
4 poezii, 0 proze
Ștefan Careja
Ștefan Careja (pseudonimul literar al lui Enache Puiu, n. 1928, Caramurat (jud. Caliacra) - d. 15 martie 2005, Constanța) a fost un poet și eseist român. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, promoția 1950, și doctor in filologie, a fost conferențiar universitar și membru al Uniunii Scriitorilor. A scris chiar și o \"Istorie a literaturii din Dobrogea\" (în care a semnat sub numele său adevărat. Dintre cărțile sale de poezii se numără \"Bulevardul Șarpe\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 1998), \"Lacul laptelui\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 1999/2000, ediție bibliofilă), \"Laclu a laptilui\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 2002, editsie ndreată shi transpuniri di Victor Ceara). Alte cărți: Viața și opera lui Miron Costin, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975 Scriitori și reviste la Pontul Euxin, Ex Ponto, Constanța, 1997 (carte semnată Enache Puiu). A apărut, printre altele, în antologia \"Fereastra dinspre mare. Antologie de poezie...
1 poezii, 0 proze
o istorie a zilei
de silviu viorel păcală
toată ziulica am lustruit un vis fără prejudecăți apoi am purtat o mască pe străzile orașului flori gelatinoase împânzeau zidurile miroseam doar pervazele și atingeam aerul viciat dinspre pereți spre...
Atacul asupra limbii române
de Petre Anghel
În anul 1948 a apărut o nouă listă de publicații și autori interziși. Prima apăruse în 1946 și cuprindea circa 2.000, aceasta va cuprinde peste 8.000 de cărți interzise parțial sau total (V....
Andrei Þurcanu sau poezia interiorului în roșu aprins
de Maria Pilchin
Dacă Nicolae Manolescu ar fi citit poezia lui Andrei Þurcanu, ar fi avut cu siguranță o altă părere despre literatura din Basarabia. Spațiul pruto-nistrean apare în poemele lui ca un teatru...
Vladimir Tismaneanu 60 - pe 4 iulie ora 17 la Biblioteca Bucovinei
de angela furtuna
CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA BIBLIOTECA BUCOVINEI EDITURA CURTEA VECHE EDITURA HUMANITAS LIBRÃRIILE ALEXANDRIA FORUMUL WWW.AGONIA.RO UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ORGANIZEAZÃ la data de 4 IULIE, ORA...
Galia Maria Gruder – ˮÎn legitimă apărareˮ
de Marina Nicolaev
Galia Maria Gruder – ˮÎn legitimă apărareˮ Editura StudIS Iasi 2012 120 pagini ISBN 978-606-624-284-4 Volumul ˮÎn legitimă apărareˮ a văzut lumina zilei la finele anului 2012, la...
o istorie secreta a literaturii romane
de Sitar-Taut Daniela-Monica
„…o Istorie alternativă (secretă) a literaturii române” (I) Istoria secretă a literaturii române (Editura Aula, Brașov, 2007, Colecția „Studii”) a universitarului timișorean Cornel Ungureanu este una...
