"nostalgia unui tren aglomerat si a unei generatii." – 8280 rezultate
0.05 secundeMeilisearchDimitrie Nanu
Dimitrie Nanu Muscel (1873-1942 sau 1943) - mai cunoscut sub semnătura D. Nanu - a fost un strălucit erudit, poet, traducător și filolog din Câmpulung Muscel. A studiat la București și Bruxelles și a funcționat ca profesor de limba franceză. A colaborat la "Convorbiri literare", "Convorbiri critice", "Sămănătorul", "Viața nouă" ș.a. Încadrat de critică pe linia poeziei "de concepție" Eminescu - Panait Cerna - Artur Enășescu, i s-a reproșat epigonismul eminescian din primele versuri și "lipsa de emoție" a poeziei mistice de mai târziu. Opere (listă incompletă?) * Nocturnele, Câmpulung Muscel, 1900 * Ispitirea de pe munte, București, 1914 * Poezii. Pronaus-Natura. În nostalgia unui cămin, Cartea Românească, București, 1934 * Poliect. Tragedie creștină în 5 acte (colaborare cu Corneliu Moldovanu), București, ?
2 poezii, 0 proze
Andrei Tarkovski
ANDREI TARKOVSKI s-a născut pe 4 aprilie 1932 la Zavrajie, în regiunea Ivanovo, Rusia. Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica, pictura, sculptura, limba arabă și a lucrat în Siberia, în geologie. În 1956 a fost admis la VGIK (institutul Central de Cinematografie al URSS) de la Moscova, unde a studiat la clasa lui Mihail Romm. Atunci, sub influența neorealismului italian, a realizat primele scurtmetraje. Regizorul, pe care Ingmar Bergman îl considera cel mai mare regizor, inventator al unui nou limbaj cinematografic, ce surprinde "viața ca vis", s-a stins din viață la 54 de ani, departe de țara natală, la cîteva luni de la terminarea filmului Sacrificiul. A fost înmormîntat într-un cimitir pentru emigranții ruși în Sainte-Genevieve-des-Bois, Paris. Filmografie Compresorul și vioara - scurtmetraj pentru licența în cinematografie Copilăria lui Ivan Andrei Rubliov Solaris Oglinda Călăuza Nostalgia Sacrificiul Autobiografie Sculptînd în timp
0 poezii, 0 proze
Oana Iacob
Sunt o bucovineanca de 24 de ani, care are nostalgia tarilor de la sud si pasiunea lucrurilor care raman. Scrisul este unul dintre lucrurile care raman. Cel putin asa se spune. Vreau sa ma dezvolt, vreau sa cresc, vreau sa devin, la randu-mi, unul dintre acele lucruri care raman.
1 poezii, 0 proze
Constantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Madalin Ciortea
M-am nascut in Alba iulia la 15 martie 1983.In vechea cetate romana am petrecut prima parte a copilariei. Odata cu inceperea claselor primare m-am mutat in Lancram.Satul blagian imi starneste inca nostalgii; traditia, oamenii, natura - sunt elementele care isi extind tentacular existenta chiar daca uneori sunt departe, isi extind intelesul fiind un izvor etern de lumina si idei care , desi aparent incipiente, reprezinta nu un adaos cultural ci un tot concretizat, verosimil. In vara anului 1998 am fost admis la Liceul C-tin Brancoveanu din Ploiesti unde am avut primele contacte oficiale din punct de vedere cultural. Atunci am luat decizia sa-mi ofer sansa clasicilor iar pe urma sa-mi codific mesajul ideilor in poezie sau eseu. In primul an de liceu am debutat in Cenaclul Safire cu poezie si apoi cu eseu. In anul al II-lea, odata cu un premiu pentru eseistica la Concursul National de Eseuri Emil Cioran si unul tot in acest domeniu la Concursul National Simfoniile Toamnei, am avut prima...
291 poezii, 0 proze
Leconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
Vasile Til Blidaru
Topograful epigramist Vasile Til Blidaru, născut la 1 ianuarie 1949, a îmbrățișat din fragedă tinerețe catrenul epigramatic, debutând în ziarul local Viața Buzăului. Ca membru al U.E.R. s-a dedat la acte de umor în "Lumea Epigramei" (volum antologic publicat de U.E.R.) și în diverse reviste: Spinul, Papagalul, Post-scriptum, etc. iar în anul 1997, în urma unei lovituri de stat... pe gânduri, a devenit președintele Atelierului "Amprenta", cel dintâi cenaclu al epigramiștilor buzoieni. A rămas și va rămâne, până ce "moartea îi va despărți", fidel Zânei Ironiilor, promisiunea fiind pecetluită de următorul catren: Timpul epigramei Când sunt cuprins de nostalgie Și văd în jur atâtea drame Încep să scriu o poezie Și-mi ies mai multe epigrame.
2 poezii, 0 proze
Emil Tudorache
Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...
104 poezii, 0 proze
Wolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
nostalgia unui tren aglomerat si a unei generatii.
de sanda dan ion
Nostalgia unui tren aglomerat și a unei generații. Se spune despre vrun bătrân care s-a încăpățânat să trăiască prea mult că nu a știut nici când să moară. Ceaușescu a știut, că doar din propria-i...
A lovely little jewish princess
de Mircea Cărtărescu
Criticii îi împart pe scriitori în fel și chip, după afinități, după generații, după familii de spirite și după curente literare, dar în ceea ce mă privește cred că ei pot fi tot atât de bine...
Delia
de Somesan Sergiu
DELIA - proza erotica de Sergiu Somesan „Eu n-o mai iubesc dar mă-ndeamnă O umbră și-un vechi obicei Să trec în amurgul de toamnă Prin dreptul ferestrelor ei.” Nimic nu-mi displace mai mult decât să...
Cu bicicleta la Troia (și câteva mirări)
de serban georgescu
Ideea de a pleca spre Troia pe bicicletă mi-a venit anul trecut (2009), într-o seară senină de iarnă, pe o bancă în fața Operei din București, în timp ce mă gândeam dacă să intru sau nu la spectacol....
Noi doi și SUPER LUNA
de nicolae bunduri
Noi doi și SUPER LUNA Era într-o super zi de super noiembrie când împreună cu super soția mea ne-am hotărât să ieșim la o super plimbare cu mașina noastră, o super “Dacia o mie trei sute zece”...
Întâmplare cu o fată
de Emma Greceanu
Mă așez agitată ca de obicei, la aceeași masă de unde puteam cuprinde cu ochii o porțiune cât mai mare de stradă. Celelalte mese nu sunt ocupate, un vânt cald flutură șervețelele, trece ca pe role...
jurnal de București
de Maria Gheorghe
sunt în București de trei sӑptӑmâni... l-am gӑsit mai curat și mult mai aglomerat de la un trafic infernal... pe strada mea din București, teii miros altfel, mai aproape de......
dimineata
de Bogdan Daniel
Imi plac diminețile, îmi plac diminețile reci în care aerul miroase a frig, a proaspăt și pe străzi nu se mai găsesc decât puțini (în literatura pe care o citeam cândva ar fi scris nisca, un cuvânt...
Puterea razei albastre (1)
de Viorel Darie
Puterea razei albastre (1) "Cobori în jos, Luceafăr blând, Alunecând pe-o rază..." M. Eminescu Asta am vrut, asta mi s-a dat! De trei luni și mai bine stau de veghe ca o fantomă în podul...
Un tren pierdut se mai poate întoarce (Cronică de A. G. Secară)
de Florentina-Loredana Dalian
Fiindcă tot a apărut la Editura Eikon, editură care promovează scriitori foarte buni mai puțin cunoscuți, citind proza Florentinei Loredana Dalian, mi-am amintit de proza scurtă a lui Eduard...
