Căutare

Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...

1 poezii, 0 proze

Pop Crina Corina

Sunt ceea ce sunt.NU ma recomand ci las punctualitatea si acuratetea sa o faca,restul fiind o comparatie intre eul poetic si dorinta fierbinte, de a iubi,a trai, si a simti.Multumesc si nu mai am d e adaugat decat ca iubesc arta frumosului si poezia cuviosului,ma exprim in rime si adaug un bulgare de diamant scriitoricesc acestei pagini.Nu uitati :''Nu lasati pe nimeni sa va spulbere puterea de a crea!''

10 poezii, 0 proze

B>Alexandra Madalina

Pai sunt nascuta in Iasi desi nu am nici o legatura,deci din Iasi scoala tot in Iasi,iar liceul e si el pe acolo ca nu l-am terminat.Nu sunt importanta dar cred ca cel mai bine e sa iti calauzesti pasii spre ceea ce-ti doresti si nimeni nu v-a cunoaste sa dezlege misterul ca totul e mister,cam atat,putin da cunoaste-ma inainte sa ma judeci atat.

3 poezii, 0 proze

VIOREL MUHA

Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...

10 poezii, 0 proze

Bouda Francisc

Am ajuns să trăim într-o societate în care toți vor doar să „spună” și nimeni nu e dispus să și asculte ce au de spus cei de lângă ei. O „comunitate” în care prea mulți „comentează” și prea puțini citesc... Persoana mea nu face excepție de la cele afirmate mai sus. Prin urmare, vă propun să citiți postările mele și să vă spuneți fără rezerve părerea...

1 poezii, 0 proze

George Asztalos

Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...

409 poezii, 0 proze

Lorena Popa

M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...

36 poezii, 0 proze

mark kraft

Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.

34 poezii, 0 proze

nimeni nu-și mai preface sufletu-n dumnezeu

de Marinescu Victor

încerc să dau o pantă abruptă acestui dumnezeu rostogolindu-l prin spaime prin moarte prin inima aceasta înălțată măcar pentru o clipă și-apoi să se oprească unde nu-i mirare în lumea asta unde nu-i...

Tainele Bisericii

de popa alexandru

Toate tainele Bisericii sunt datatoare de har( de slava, de lumina, viata,energie necreata ). Pacatul alunga aproape tot harul din suflet. Moartea data de pacat s-a cuibarit in inima iar Viata(...

gânduri în vie

de Ioan Postolache-Doljești

februarie 2009 am fost și-am văzut în hăul mormântului deschis pentru mama, acolo jos, în adânc, pământul surpat atât cât să-ți dezgolească scândura sicriului tău, tată, de parcă l-ai fi dat tu...

Un gand, un sentiment, o inima ce bate neincetat!

de Ana-Maria Balas

Totul era intunecat in mintea mea ca o noapte neagra fara luna. In furtuna gandurilor, speranta inca mai traia, usoara ca un fulg ramas intr-un cuib pustiu, la orice adiere aflandu-se in pericol...

ProzăAtelier

grăiescu-mă

de Dumitru Sava

adevăr rostit-a fiul vă risipiţi în cercetări sterile fiecare vă sunteţi judecata adio legi cu magistraţi şi tribunale justiţie şi drept e adevărul purtaţi în voi puterea asta sacră de o treziţi pe...

1.18 - Despre predestinare

de cristiana pricop

“Înțelege că (dacă ești sinceră în ce scrii) ești victima unei înșelări demonice.” andrei s. wrote asta vreau și eu să vă comunic vouă: sunteți victimele unei înșelări demonice- interpretați Cuvântul...

Dumnezeu e femeie

de bianca marcovici

Dumnezeu e femeie nu are timp de zaruri e ocupată cu coaforul cu balul de joi și cel de apoi iar despre muze zice pfuuu că nu au pelerine la modă și nici bani de barbut se duce să se culce nițel apoi...

goodmorning vietnam

de emilian valeriu pal

da alma pînă la urmă din noi nu mai rămîne decît un dansator obosit cu pantofii uzați pe care doar scena îl mai ține în viață uneori îmi doresc să ucid toți oamenii să nu se mai întîmple nici un...

Alchimistul

de Paulo Coelho

Cu prietenii pe care și-i face omul nu trebuie să stea zi de zi. Când vezi aceleași fețe mereu, cum i se întâmpla la Seminar, ajungi să-i consideri ca făcând parte din viața ta. Și dacă fac parte din...

ProzăClasic

Memorii

de laura catana

“ 23 octombrie 2005 Nu știu ce vreau, ce caut sau sper, nu știu ce visez sau ce-mi doresc, nu știu cine sunt și cine sunt ei, nu știu de acum trăiesc sau dorm, nu știu de pot sau doar mă amăgesc, nu...