"nici prin gând nu-mi trece" – 20369 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMaria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
1935 - la 2 decembrie se naște, în familia învățătorilor Eugen și Profira Labiș, din satul Mălini - Poiana Mărului, județul Baia, Nicolae Labiș; Mama - originară din ținutul Neamțului (Topolița, pe apa Ozanei) - provenea dintr-o familie înrudită cu aceea a lui Ion Creangă; 1942 - începe cursurile școlii primare din satul natal, învățătoare fiindu-i chiar mama sa; 1944 – evacuați din pricina războiului, mama și Nicolae se stabilesc în satul Văcarea din părțile Muscelului. Aici Nicolae urmează clasa a III-a primară; 1946 - din acest an urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni; 1950 - participă la Conferința de la Iași a tinerilor scriitori din Moldova. Debutează în Almanahul „Iașul nou” nr. 8 (decembrie) cu poezia „Fii dârz și luptă, Nicolae!” 1951 - este „consacrat” de revista „Viața românească” nr.6 (iunie) prin publicarea poeziei „Gazeta de stradă”; 1952 – se transferă la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” din Iași. 1952-1954: Urmează cursurile școlii de Literatura și Critică...
111 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
Marciana Stoicescu-Ortega
-nascuta in 1977 -nu am stofa de organizator si nici nu excelez prin sociabilitate in afara internetului. -atit, deocamdata.
9 poezii, 0 proze
Oane Horia
eu sunt poezia mea.sub nici o alta forma nu ma veti putea descoperi decat prin versurile mele. nu sunt nici axioama, nici religie, nici print...sunt eu, poet al acestor versuri scurte.iar cel care ma iubeste, as vrea sa-i strang mana...
6 poezii, 0 proze
Artur Enășescu
Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...
4 poezii, 0 proze
Radu Tudor Ciornei
Exista un anumit tip de fictiuni prin care autorul incearca sa se elibereze de o obsesie,aceasta nefiindu-i clara nici macar lui insusi. De bine, de rau acestea sunt singurele pe care pot sa le scriu.ba mai mult, sunt povestile misterioase pe care am fost silit sa le scriu inca de pe vremea cind eram adolescent.In (...) anii ce au urmat am continuat sa explorez acest obscur labirint ce conduce spre principalul secret al vietilor noastre. Ernesto Sabato-despre eroi si morminte.
491 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Lupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
nici prin gând nu-mi trece
de ioana negoescu
mai durează puțin. sunt copleșită. oamenii se înfruptă din visele mele. le las acolo și fug. poate că așa fără vise devin de nerecunoscut. poate așa mă pierd mai ușor într-o mulțime. oricare. nu...
nici prin gând nu-mi trece
de Daria Darid
să te las aici în mijlocul propoziției cu privirea ta de meduză cu tot de care se mai lovește doar ploaia asta domesticită ca de o umbrelă căzută la întâmplare în plină stradă în brațele mele...
Roșesc și nu-mi spun...
de Dragoș Vișan
„Fiindcă e bine să se știe (n.n. – bine pentru cine?) […] așa suna începutul unui articol al lui Miron Radu Paraschivescu (MRP-ul de care și-a bătut joc Ion Caraion). Mie nu-mi vine să mai vorbesc de...
Stare
de cristian selea
Lacrimile-mi plang Ca nu le mai plang Si nici prin gand Nu-mi trece vreun gand Care sa ma faca sa plang Iubito,dupa tine.
Stare
de cristian selea
lacrimile-mi plang ca nu le mai plang si nici prin gand nu-mi trece vreun gand care sa ma faca sa plang iubito,dupa tine.
Maxim domnilor și doamnelor!
de Maria Mihalcea
Mă desprind dintr-un peisaj al formelor verzi de aseară, Dar mie nici prin gând nu-mi trece să le văd a doua oară, Apa trece, pietrele rămân și știu c-o să mă doară; Cu bune, cu rele, utilul cu...
Tic-toc, tic-toc
de Radu Ioan Tudosan
Tic-toc, tic-toc, mi s-a mai dus puțin din viață, Dar poate-i încă prea devreme pentru-a spune, Că mie nici prin gând nu-mi trece Să mă mai îmbăt, cândva, Cu apă rece. Oh, și jos de tot aș vrea capul...
L & L
de Maria Tirenescu
Zi frumoasă de toamnă. Complexul studențesc Hasdeu era ca un stup de albine. Unii veneau cu geamantane grele, alții plecau la cumpărături… La etajul trei, la geamul de pe colț, stătea Livia și-i...
Hieroglifele umililor - III-
de Emil Iliescu
III - Tabăra de creație Malena mă aștepta pe terasa Așezământului de Caritate. Plouase peste noapte și se simțea în aerul tremurat al după-amiezii răcoarea pe care cu toții o așteptasem după zilele...
Suferința 82,83. Oboseala 5
de razvan rachieriu
Dacă aș plia catharsisul pe suferință, poate aș dezintegra-o, sau măcar aș dilua-o până ar avea simptomele unei boli ușoare pe care să o privesc cu nepăsare, însă pentru a genera catharsisul, aș avea...
