"nefiinta fructierei cu picior inalt." – 5097 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBogdan Adrian
64 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Mefiss Toffel
Membru activ al Clubului Poeților în Neființă...nu am publicat nimic...alea din liceu nu se pun...poezia e viata mea.....ce viata searbada trebuie sa am....daca nu va plac poeziile mele...nu le cititi...dac vreti sa vorbim despre poezia fara rima...aia nu e poezie..daca va place proza...vorbiti cu un prozator...altfel....eu sunt Certat_rau_cu_dumnezeu@yahoo.com....nu iubesc pe nimeni...vă urăsc pe toți...nu vă place...2 bad
4 poezii, 0 proze
Carmen More
Sunt acolo unde nimeni nu ma cauta si doar cativa imi banuiesc prezenta. Locuiesc in farame de suflet si franturi de vis. Exist prea mult pentru a putea intelege nefiinta si ma rog de iertare pentru fiecare farama din sufletul meu.
8 poezii, 0 proze
Valeriu Cușner
Valeriu Cușnerenco, cu pseudonimul de scriitor Valeriu Cușner, s-a născut în orașul Constanța la 22 martie 1937 și a trecut în neființă la 21 februarie 2010 la Constanța. A fost un scriitor și critic literar român. Biografie A absolvit Liceul Mircea cel Bătrân în anul 1954. În 1960 a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic Iași. În perioada 1952-1960 a practicat fotbalul de performanță (întâi ca junior la formația Locomotiva PCA - în prezent Farul Constanța – apoi, ca senior, la Știința Iași). A lucrat ca inginer proiectant în Constanța. Activitate literară A făcut parte în 1970 din grupul de scriitori liberi, condus de poetul Radu Crișan. În acel grup se afla și poetul Horia Agarici (celebrul aviator care „vânase bolșevici”), precum și Paul Andreescu (în prezent este șeful Filialei din Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici). Colaborări cu poeme, cronici literare, eseuri și proză la reviste de cultură: Contemporanul, Ideea Europeană, Luceafărul, Cronica...
10 poezii, 0 proze
Tatiana Prohnițchi
M-am născut în satul Sadaclia, sat ce m-a marcat prin frumusețea și liniștea din jur. Cred că mi-ar fi greu să mă despart de el totalmente. Aici, zace un Suflet ce nu il pot părăsi...E totul pentru mine, chiar dacă fizic nu imi mai aparține, îi simt pur și simplu aura, respirația, nu îmi dă pace...dar nu mă necăjește! Ba din contra, îmi dă speranțe aplicabile de supraviețuire! O neiertare și un păcat ar fi dacă aș uita de ființa trecută în neființă și de sătucul minunat!
4 poezii, 0 proze
Claudia Millian-Minulescu
Claudia Millian-Minulescu (București, n. 1887) a fost profesoară de desen, dar s-a afirmat în publicistică, poezie și pictură. Căsătorită inițial cu Cristu Cridim, în 1914 se căsătorește cu Ion Minulescu, celebrul poet simbolist. În poezie, stilul ei se încadrează fără probleme în simbolism, fiind exacerbată latura decorativă a acestuia. A publicat trei cărți de poezii: "Garoafe roșii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1922) și "Întregire" (1936). La 21 septembrie 1961, Claudia Minulescu a trecut în neființă. I-au apărut postum două cărți de memorialistică: Despre Ion Minulescu (1968) și Cartea mea de aduceri-aminte (1973).
5 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Radu Tudor Ciornei
Exista un anumit tip de fictiuni prin care autorul incearca sa se elibereze de o obsesie,aceasta nefiindu-i clara nici macar lui insusi. De bine, de rau acestea sunt singurele pe care pot sa le scriu.ba mai mult, sunt povestile misterioase pe care am fost silit sa le scriu inca de pe vremea cind eram adolescent.In (...) anii ce au urmat am continuat sa explorez acest obscur labirint ce conduce spre principalul secret al vietilor noastre. Ernesto Sabato-despre eroi si morminte.
489 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
nefiinta fructierei cu picior inalt.
de gabriel gaina
te admirai in mica oglinda pe spate-ntinsa-n canapea rozul din ruj pe buze-ti intindeai cu negrul rimel te rasfatai zimbind spre mine. si-apoi momentul a venit cind sinul drept ti-ai rasfatat cu...
melanj
de Ștefan Petrea
cuprind palavre-n ale gurii brațe cu vinul la un loc, da'n invers cale, pe buză țin săruturile tale în piept ca-n templu să mi se cocoațe e toamnă, dragă, nu strivi petale ce-n flacără de frig oricum...
Focul
de Popescu Ana-Cristina
„Nu cred decât în foc. Viață. Foc. Fiind eu însămi o flacără, îi înflăcărez pe alții. Niciodată moarte. Foc și viață.“(Anais Nin) FOCUL I Getuța Malu privea cum focul mistuia gospodăria. În...
Omul si padurea
de Miruna Tarcau
Omul si pădurea Era într-o zi rece și ploioasă când bătrâna pădure întâmpină pentru prima oară un copil. Marea îl făcuse orfan pe nevinovatul omuleț care, legănat de valuri, își găsi cu ușurință...
All Inclusive
de Bogdan Ion
Eu am fost de când mă știu, un nefericit. Toate mă deranjau, dar cel mai tare mă deranja locul ăsta în care mă născusem și în care eram obligat să rămân toată viața. Pământul ăsta, argilos și sterp...
Nefiinta
de Sima Cristian
E seara atat de calma Incat pasarile isi fac cuiburi In alte locuri, In plamanii poetilor disparuti Ce respira acelasi fum Ca si iluziile mele, Ce se risipesc pe frunze umede Si batatorite de timp,...
Nefiinta
de Albu Marius Silvan
In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma...
Neființă
de Gabi Schuster-Cărărușă
Dacă liniștea aceasta albă Care coboară din stele Ar veni numai noaptea Ar fi ca un somn adînc. Sosește adesea cîte puțin Privind în ochii mei straniu Și zac răsturnat pe spate Cu pieptul gol Să mă...
Nefiinta
de Iolanda Badaluta
Mi se deschide Universul în formă de frunză. Se încheagă Sângele în ochi de atâta lumină. Ființa triunghiului se lungește; De un unghi Îl trag eu în jos, Până ce chipul de frunze Mi se scurge-n vene....
Nefiinta
de Margineanu Doina Elisabeta
Ploaia mă îmbracă în hainele tăcerii, vântul mă zidește-n piramida uitării, privirea îmi pâlpâie a lumânare, amintirile, doar cuvinte spuse la întâmplare. Noaptea mă golește de visare, luna-mi fură...
