"ne întoarcem tot la cai" – 20277 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPopa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
MIRCEA POPA
Acest cont de AGONIA a fost blocat abuziv in 2012 la ordin securistic si politic.Am cerut proprietarului sau administratorului acestui site sa mi se permita accesul macar la nivelul ZERO dar refuza cu obstinatie ca pesemne ca i s-a zis de "sus". Dupa 32 de ani de la Revolutie sunt in continuare cenzurat si nu am dreptul sa public la ordin politic.Poeziile politice au deranjat la fel si cele antisistem. Ne intoarcem din nou la cenzura ideologica de tip nou in care se fac presiuni politice si dinspre STATUL PARALEL ca lui X sa i se inchida gura.
108 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Ion Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
Eugène Guillevic
Eugène Guillevic (semnând adeseori sub semnătura simplă Guillevic) a fost unul dintre cei mai mari poeți francezi ai secolului XX. Stilul său, foarte direct dar și sugestiv în același timp, se caracterizează prin respingerea metaforelor. A fost tradus în mai mult de 40 de limbi diferite în 60 de țări. A primit, printre altele, Premiul Goncourt (1988), Marele Premiu Național Pentru Poezie (1984) etc. *** Eugène Guillevic (Carnac, Morbihan, 5 août 1907 - Paris, 19 mars 1997) est un poète français de la seconde moitié du XXe siècle. Il ne signa jamais ses nombreux recueils que de son seul nom, Guillevic. Il vient au monde dans le paysage pierreux et marin de la Bretagne. Puis son père, d'abord marin, se fait gendarme et l'emmène à Jeumont (Nord) en 1909, à Saint-Jean-Brévelay (Morbihan) en 1912, à Ferrette (Haut-Rhin) en 1919. Après avoir passé un baccalauréat de mathématiques, il est reçu au concours de 1926 dans l'administration de...
2 poezii, 0 proze
André Gide
Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...
5 poezii, 0 proze
Bruno Bernier
Né à Lille en France le 2.03.1956. Directeur Editorial dans une société des sites internet et homme bleu de www.bleu.org Recueils de poèmes de Bruno Bernier Soleil Noir Soleil Bleu Musée Timbré Poèmes-Timbrés Soleil Nu Hotel Lutetia Soleil d\'Encre Soleil d\'Encre II
1 poezii, 0 proze
Léopold Sédar Senghor
Né à Joal, au Sénégal, le 9 octobre 1906, Léopold Sédar Senghor fait ses études à la mission catholique de Ngasobil, au collège Libermann et au cours d\'enseignement secondaire de Dakar, puis, à Paris, au lycée Louis-le-Grand et à la Sorbonne. Il est reçu à l\'agrégation de grammaire en 1935. Tout en enseignant les lettres et la grammaire au lycée Descartes à Tours (1935-1938), il suit les cours de linguistique négro-africaine de Lilias Homburger à l\'École pratique des hautes études et ceux de Paul Rivet, de Marcel Mauss et de Marcel Cohen à l\'Institut d\'ethnologie de Paris. Nommé professeur au lycée Marcellin Berthelot de Saint-Maur-des-Fossés en 1938, il est mobilisé en 1939 et fait prisonnier en juin 1940. Réformé pour maladie en janvier 1942, il participe à la Résistance dans le Front national universitaire. De 1944 jusqu\'à l\'indépendance du Sénégal, il occupe la chaire de langues et civilisation négro-africaines à l\'École nationale de la France d\'outre-mer. L\'année 1945...
15 poezii, 0 proze
Roberto Juarroz
Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...
9 poezii, 0 proze
Max Bilen
Né à Salonique, Max Bilen a fait ses études de littérature et de philosophie à l’Université d’Instanbul. En 1961 il s’installe en Israël, où après avoir été conseiller Conseiller Culturel culturel auprès de l’Ambassade de Turquie, il entame une carrière universitaire à l’Université de Tel Aviv. ESSAIS CRITIQUES ET ARTICLES Dialectique créatrice et structure de l’œuvre, Vrin, Paris, 1971. Ecriture et initiation, Presses de l’Université de Lille III, 1977. Le sujet de l’écriture, Ed. Gréco, Paris, 1989. Jabès, du déchirement à l’unité (Editions Champs, Vallon, 1989). Le Mythe de l’écriture - textes réunis par Jean-Jacques Wunenburger, Paradigme/Varia 22, 1999). *** Ecrivains juifs francophones en Israël (Ariel, Jérusalem, octobre 1963). Regards sur la littérature turque contemporaine (Keshet, Tel Aviv, 1963). Introduction à la méthode de Paul Valéry (Didactique, Presses de l’Université de Tel Aviv, 1972). Discours aliéné et sujet autonome (Le Discours et le Sujet, Université de Paris X...
6 poezii, 0 proze
ne întoarcem tot la cai
de ștefan ciobanu
știai că suntem prelungi, amintiri ale unor culori rare și neașteptate? tu, mă înșiri și mă numeri să vezi dacă e adevărat că nu mă termin de aia nu știi nimic mă despletești încet și nu mă auzi cum...
la capătul lumii și înapoi
de mircea lacatus
am lucrat la grajdurile împăratului cinci ani neîntrerupt și el mi-a dat doi cai albi din aceia mândrii de paradă căruța e gata mai am să-i pictez câteva flori pe o parte coviltirul l-am făcut...
Concediu la munte - V
de mihai nedelcu
Lumina dimineții dă buzna prin perdeaua, pleoapele și odihna noastră. Lansăm Power-on self test-ul, exact ca la calculator. Suntem tot la munte, în concediu. Instinctiv, creierul încearcă să ne...
Jurnal de balcon
de Cristiana Popp
Lumeeeeee, vino să vezi cum plouă la mine în balcon! Plouă frumos, cu oțâră de soare (bunica zicea că-s multe fete mari gravide, da’ n-am înțeles niciodată cum or fi ălea fete mari gravide??!!). Mai...
Tatăl nostru care... se însoară
de Boris Druță
TATÃL NOSTRU CARE … SE ÎNSOARÃ Timpul trece de parcă zboară un cocostîrc, și noi, copiii părinților, am crescut mari, cu familii pe la casele noastre, dar de două ori pe an - la Anul Nou și la...
Primarul artemician și vezeteul jandar
de Alexandru Vizitiu
(Poveste cu tâlc-șontâc. Nu e o aluzie la „Zărone și vezeteul”, e o poveste tâlcuită de un nepot de-al lui moș Nechifor Coțcariul, cu nește treburi de cătat printre giudecăți și printre-bulane, după...
De unde vine OBISMAR
de RAPCEA ROMULUS
De unde vine, de unde vine acest OBISMAR? Toată lumea vrea să știe. Tocmai de aceea m-am decis sa scriu aici, iar în cazul în care cineva mă mai întreabă de unde vine sau ce înseamnă acest OBISMAR,...
Sărbători cu capu-n nori
de serban georgescu
"Tristeți de dup-amiezi ploioase, /Și de nostalgice obsesii, /Când stai cu storurile trase /Și-aștepți să vie ora mesii". Din starea descrisă atât de exact de poet și care se potrivește atât de bine...
Umbra lui Pillat la Ștefănești
de Alexandru Mărchidan
După cele câteva săptămâni necesare strângerii materialelor, lecturării și deliberării câștigătorilor, iată că s-a ajuns și la momentul festiv – vineri, 17 octombrie – al întâlnirii cu tinerii...
Niste rromi
de Ela Solan
Regina o privi cu îndoiala, râse strident si se aseza confortabil pe bordura din spatele tejghelei. În secunda urmatoare o tuse rebela aproape ca o sufoca si dupa ce scuipa scârbita lânga piciorul...
