"muzicantul" – 265 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCamillo Sbarbaro
S-a născut la S. Margherita Ligure la 12 ianuarie 1888 și a murit la Spotorno la 31 octombrie 1967. Studiază greaca și latina. Lucrează mai întâi în industria siderurgică la Savona, apoi devine profesor de limbi clasice la Genova (unde rămâne până în 1951). Se ocupă în paralel cu studiul lichenilor, fiind recunoscut ca un specialist de faimă internațională în această direcție de cercetare. Colaborează la „Riviera ligure”, „Voce”, „Lacerba” etc., păstrându-se la distanță însă de grupurile literare. Din 1951 se retrage împreună cu sora sa la Spotorno unde va locui până la moarte. A tradus din tragicii greci și din prozatorii francezi din secolul trecut. Primul său volum de poezii, Résine, apare la Genova în 1911. Se afirmă însă cu Pianissimo (al cărui titlu îi va fi sugreat de muzicianul Giannotto Bastianelli), publicat în 1914 la Florența (în colecția revistei „Voce”) și primit favorabil de Boine și Cecchi. Urmează două volume de proză (Trucioli, Vallecchi, 1920 și Liquidazione,...
1 poezii, 0 proze
Grigore Cugler
Grigore Cugler (pseudonimul Apunake, n. 7 aprilie 1903, comuna Roznov, județul Neamț - 30 septembrie 1972, Lima, Peru) a fost un muzician, grafician, diplomat și scriitor român. S-a născut la Roznov, unde a învățat limbile germană, română, spaniolă, franceză și și-a scris o mare parte din proza sa satirică. A fost fiul arhitectului austriac Karl von Kugler, e rudă cu Matilda Cugler-Poni, o poetă de la cenaclul Junimea, condus de Titu Maiorescu. Sub raport strict familial, Grigore Cugler a fost vărul criticului de artă Petru Comarnescu și, pe linie paternă, nepotul Matildei Cugler-Poni, afirmată ca poetă în anturajul mai mult decît pretențios al \"Junimii\" lui Titu Maiorescu. A studiat muzica sub indrumarea lui Alfons Castaldi, George Enescu și Mihail Jora, la Conservatorul din București. În postura muzicianului începător, Grigore Cugler a compus cîteva lieduri și valsuri, și a fost distins în 1926 cu un premiu \"George Enescu\" la un concurs rezervat tinerelor talente. A fost de...
8 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Muzicantul
de George Bogdan Ganea
Incet imi inchid ochii, Plecand capul pe tine. Nu vreau sa imi vezi stropii, Ce curg acum din mine. Stiu c-am fost impuscat. Tu crezi ca o sa mor. De e sa fie-asa, Tu vreau sa mori de dor. Sa fim tot...
muzicantul
de Mocanu Adrian
Vorbeai cu mine și am văzut două bețe bătând în emisfere și am văzut bătând doua bețe în o tobă, și cu cântecul tobei am văzut cum renasc. Și alunec pe sprâncene, ridicandu-mă.
Reducere la absurd
de Valeriu Dinca
Pictoru-i orb, muzicantul e surd, Iar eu n-am să pot să reduc la absurd Masa tăcerii cu tăcerea din ea, Voalul mireasă cu voalul perdea. E una în toate ce vrei să le spui, Înțelesuri sunt multe,...
teatru
de Florentin Cristian
Azi m-am simțit ca un actor în mijlocul scenei Am și eu o chitară și relaxarea muzicantului Ca un gladiator modern în limitele arenei Deși emoționat deoarece eram în fața publicului Dacă nu aș fi...
...și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu
de mircea lacatus
în metrou stau la capătul vagonului și mă minunez de oameni în partea cealaltă cântă un acordeon o muzică tristă îndepărtată amintindu-mi de casă și de copilărie călătorii zâmbesc în ochii lor se...
cutierii
de Vasile Munteanu
în atâtea drumuri pe sub pământ eu cobor în stația unde răsună chitara - de unde mă știți? întreabă muzicantul nu am televizor nu am văzut – m-au dat? cumva la știri seara urechea mea nu e ureche de...
îmblânzitorul de durere
de Vasile Pin
niciodată cuvântul nu mi-a fost atât de prieten ca atunci când am luat biciul și l-am scos din cușcă mi-a întins sângele încât au început oameni să mă înoate muzicantul tocmai coborâse din gutui un...
plâng pe ascuns ochii adevărului
de Nuta Craciun
mor oameni pe care nu-i cunosc rămân singure ferestrele de la care cântau se închide ușa frigului peste ei se împuținează timpul ca o pâine din care rupem cu toții câte o bucată în eventualitatea că...
început de concediu
de Florentin Cristian
Mi-am luat câteva zile libere Ca să le petrec eu, stresândumă desigur Cu cea mai plăcută companie Mine cu mie-îmi-mi La serviciu era zumzetul de grădiniță din copilărie Cred că știu de ce aud un alt...
Lista
de Daniel Bratu
Eram pe o listă deschisă, copil, dârdâiam cu inima ruptă spre malul cu livezi și fructe pierdute. Când bătea vântul venea el și ridica morile spre apus de furtună, așa cum Jean Valjean scotea carul...
țaMBal
de Miclăuș Silvestru
ați auzit cu toții de țambal și cred că știți ce-i acela s-o iau încetișor ca să nu mă-ncurc până s-ajung la capătul firului povestirii armata călește spune-o vorbă din popor m-a cicălit mama mult și...
Fuga de Bach si Fuga de Dumnezeu
de Ovidiu Radulescu
A coborât din metrou la „L’Enfant Plaza”, în inima Washingtonului. S-a așezat între automatele pentru bilete, rezemându-se de peretele cenușiu. Și-a scos vioara și a pus cutia jos pe ciment, cu ceva...
Bacanală
de Aurel A. Conțu
„…E prima dată când mi-e dat să citesc un text fără semne de punctuație și mă surprinde fluiditatea lui, faptul că nu le simt lipsa ca să înțeleg. E adevărat, suntem tot mai grăbiți și ne e teamă că...
Netoska Nezvanova
de Fiodor Mihailovici Dostoievski
NETOȘKA NEZVANOVA\' Nu-mi mai amintesc de tata. Abia împlinisem doi ani cînd a murit. Mama s-a măritat a doua oară, dar, cu toate că se căsătorise din dragoste, a suferit mult în căsnicie. Tatăl meu...
Festivalul Zona Libera a Muzicantilor de Strada
de Radu Herinean
Intre 24 – 26 iunie 2005 Bucuresti - Primaria Sectorului 3, impreuna cu revista Sapte Seri (Editia de Bucuresti) si Zaka Music Production, organizeaza prima editie a Festivalului ‘’Zona Libera a...
Întrebare incomodă pentru Zaraza
de Emil Dogaru
La „Hanul Hangiței” se pare că de la o anumită oră a serii intră în obișnuința locului să-și facă apariția o formație de muzicanți specializați în romanțe, melodii populare, cântece de petrecere și...
acordajul dragostei
de Dragoș Vișan
acordajul dragostei dragostei noastre doar eu îi pot fi bun interpret contractul fixat cu tine prevăzând că tot mai sigur pe-al meu meșteșug de reglat rezonanța multor percuții corzi claviaturi...
