Căutare

„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......

0 poezii, 0 proze

Pier Paolo Pasolini

"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...

1 poezii, 0 proze

Jaufré Rudel

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

serb ilie

intalnindu-ma cu moartea,m-am rugat lui Dumnezeu sa nu ma lase in mana ei pana nu voi citi macar o data Sf. Scriptura.

42 poezii, 0 proze

florina matei

o discrepanță îngrozitoare, majoră din 5 mai - înca nu știu ce să fac cu TOATÃ VIAȚA și nici cu Moartea. așadar mă joc.

1 poezii, 0 proze

stefan lungu (soricescu)

"Viata dincolo de moarte si moartea dincoace de viata" -ROMAN 1995-editura baricada "Tristeti inabusitoare"- POEZIE 1994-editura corida "Am sa fiu candva eu"-ROMAN-1995 editura baricada in pregatire "Crisanta, o lume doar a mea"ROMAN-2007 in pregatire "Propria renastere"ROMAN-2007-2008 in pregatire" VIATA IN DOI"-PIESA DE TEATRU in doua acte-COMEDIE 2007-2008

3 poezii, 0 proze

Frédéric Mistral

Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...

0 poezii, 0 proze

Jimi Hendrix

La 27 noiembrie 1942 se naste la Seattle James Marshall Hendrix dintr-o familie in care s-a amestecat sange de alb, negru si rosu. La unsprezece ani, putin dupa moartea mamei sale, incepe sa cante la chitara. La 16 ani abandoneaza scoala si devine un muzician ratacitor. Ei, nu trubadur, nu, ci rythm&blues si rock’n’roll. Dupa ce face armata la parasutisti, la 21 de ani devine session man, adicatalea canta si el cu cine avea nevoie de un chitarist de acompaniament. In ‚65 isi face primul grup, dar nu are prea mare succes in America, asa ca un baiat dragut, Chas Chandler de la Animals il duce la Londinium, unde Jimi devine star. Dupa ce da niste albume tari gen „Are you experienced?”(‚67) sau „Electric Ladyland”(‚68) si dupa ce face istorie la Woodstock(‚69) si in insula Wight(‚70), Jimi moare din cauza unei supradoze in anul de gratie 1970. Daca va fascineaza chitara lui ca si pe mine, va invit sa-i cititi si versurile. Merita.

28 poezii, 0 proze

nicula andra

just an ordinary kido *asta sunt..numai un inger pierdut intr-o tornada de amor, cu zambetul tandru si zborul usor *doar un suflet hain printre pulbere uitat *decat o ploaie plina de lacrimi de durere *un simplu tunet cu zambet de copil *o iubire ce asculta glasul pueril al mortii *singuratatea este moartea sufletului *only GOD judge ME!!

4 poezii, 0 proze

moartea o iluzie sau capătul celălalt al vieții...

de Teodor Dume

eu știu că viața și moartea sunt două realități între care oscilez una se descompune (sfârșită) în propria umbră și alta mistuie așteptarea într-o lume în care sângele dizolvă lumina... și nu-i totul...

PoezieAtelier

Viața ca un vis

de Remus Cretan

Încurc realitatea cu visul și cad intermitent în colțuroase spații. Auzul mi se-nvârte cu pământul, în timp ce fantomele murmură cuvinte letale. Nu e aiurare de toamnă pe sfârșite. Acum știu că nu am...

Atelier

Șalul vișiniu - roman

de Amelia Mociulschi

A pornit dimineața devreme cu primul autobuz. Trenul personal i se păruse că face prea mult ca timp, având lungi opriri prin stații. O ceață matinală se așezase ca o cloșcă peste oraș. Oamenii ieșeau...

Jonathan

de miron stefan

Micul Jonathan zăcea deja de trei zile în oribila singurătate a camerei de spital. Trecuseră trei zile, iar orele se scurgeau tot mai încet. Orișicând închidea ochii, le putea auzi cum țârâie pe...

Golden Retriever

de rechesan gheorghe

1. Frînghia, de un cenușiu palid, era udă. Plouase aproape toată noaptea și cîlții se îmbibaseră cu umezeală. Picuri murdari se scurgeau și din blana galben-cenușie a cîinelui, un dulău flocos ca o...

Leonard im traum

de Leonard Ancuta

sclipirile se predau, otrava mea nu se falsifică niciodată și mările de pe lună se umplu cu apă, cu pești și pirați. tu ești comoara, eu sunt piratul, în loc de papagal am un motan gras în loc de...

PoezieAtelier

O nouă scrisoare de la Valeriu

de Maria Tirenescu

5 septembrie 2007 RÃSUCIRE celor cu adevărat puternici nu le dă laptele în foc, nu li se întâmplă niciodată să plângă pentru sfârșitul frunzelor, nezborul păsărilor din prea… vânt dacă nu tragi cu...

PoezieAtelier

Ucigașul

de Cosmin Soameș

Mă numesc Dan și am 26 de ani. Știu, poate părea o vârstă cam fragedă pentru un criminal dar eu de bună-seamă că asta sunt, în opinia voastră, și nici nu-mi pasă că mă judecați astfel. Cei ajunși...

Scortisoara

de 11111111111

Tastele ii lingeau degetele cu fiecare apasare. Rapiditatea miscarilor intrecea pana si rafala de portocale de afara. Frigul sodomiza pana si cel mai obscur colt al camerei sale. Oasele ii clantaneau...