"mi-e ploaie" – 20793 rezultate
0.01 secundeMeilisearchiulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
CMCarmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
sorin marius dan
Nascut in 1984 in orasul Ploiesti; licentiat in Geografie la Universitatea Bucuresti; cat priveste "operele mele", mi-e greu sa spun ca sunt poet, la fel de greu cum imi este sa spun ca scriu poezii...si totusi, ma consider doar un copil care zgaraie hartia, un "zgaraie-branza" al poeziei...
4 poezii, 0 proze
EPEugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
NBNicolae Marius Buchiu
Interesul meu pentru literatura s-a dezvoltat relativ lent si, as spune, pe masura ce scrisul a inceput sa ma preocupe mai serios. Imi amintesc ca scriam sau incercam sa scriu inca pe la 13 ani. Nu am pastrat lucrari de atunci si nici nu consider ca ar fi fost cazul. M-am nascut in apropiere de Ploiesti insa copilaria mi-am petrecut-o in cea mai mare parte la Campina. Imi este destul de clar ca am scris putin, si pentru ca poate fi bine si asa. O auto-cenzura nu cred ca ar putea intra in discutie, insa in general ma gandesc de doua ori inainte de a fi convins ca realmente am ceva de spus. Pot aparea pierderi astfel din ceea ce impulsul de moment ar putea genera, si oricine e constient de asta; insa precizez ca fac parte, dupa convingerea personala, desigur, din categoria celor cu un simt al ridicolului ceva mai dezvoltat. In ce priveste studiile, am urmat ASE-ul. Trecand la partea de interes ce priveste literatura, am participat la doar un singur concurs literar, in perioada liceului,...
47 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
KKKatsue Kitazono
Katsue Kitazono sau Katue Kitasono (n. 29 octombrie 1902, d. 6 iunie 1978) s-a născut în județul Watarai din provincia japoneză Mie, mai exact în actualul oraș Ise (tot aici a și murit). A urmat studii în economie la Universitatea Chuo. Ca reprezentant al mișcării avangardiste, se alătură revistei \"Ge gimu gigamu pururu gimu gigamu\" și revistei \"Shi to shiron\" (\"Poezie și poetică\"). Din 1947, redactor al celebrei reviste \"Vou\". Printre volumele pe care le-a publicat se numără \"Albumul alb\", \"Colonie tânără\", \"Insula cactusului\", \"Viorele de foc\", \"Ouă tari\", \"Ploaie neagră\", \"Focul negru\", \"Distanțe albastre\", \"Lămâia amiezii\", \"Cutia cu aer\", etc.
4 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
mi-e ploaie
de silviu dachin
plouă de rupe, asfaltul sfârâie, toți oamenii par că se târâie, pe străzi, cu păr zburlit, cu fața luminoasă de parcă tocmai au ieșit din căzi, acasă. și vântul, cum să uit, și vântul... ce bine că-i...
mi-e toamnă iar...
de Anisoara Iordache
mi-e toamnă iar... doruri cu nucșoară și coajă de lămâie dau gust tristeții. o liniște pătată de rugină cutremură copacii. printre strungile brumate dintre oameni, fachirul gălbejitelor flori pășește...
Ploaia asta care nu e ploaie
de Sorin Stoica
Plouă și pare că ploaia de-acum Vreo trei infinități va ține, Mă plouă cu poftă, mă plouă oricum Pentru că ploii îi place să plouă în mine. Îmi plouă în suflet cu picuri uriași Udându-mi trecutul cu...
Și trupul e suflet
de Madalina Ionescu
Și trupul e suflet,și vântul e ploaie, Fâșia de aur imi cântă in zori, Mă las înecat de iubire, O las să mă-nmoaie, O las să mă poarte pe umbra de nori... Dansând cu iubirea descopăr visarea, Mi-e...
Nu e drept!...
de Buzoiu Flavia
Nu e drept!!! Nu e corect!!! Mi-ai promis!!! De ce a trebuit să mă dezamăgești și tu? De ce chiar tu? Dragostea mea, fericirea mea, sufletul meu, viața mea…unde ești? De ce ești la fel? De ce ai...
Toamna sentimentelor
de Monica Mihaela Pop
Mi-e ploaie, iubite! În suflet Ferestre se-nchid, sugrumându-mi lumina, Sub pleoape, oceane-mi inundă retina, Mi-e ploaie iubite, și plânset! Mi-e teamă, iubite! Departe, Albastrul în fulgere iuți se...
Arcușul ploii
de Mariana Tanase
Mi-e ploaie azi... A început să ploua iară, zi plângăioasă și instabilă, nevrozantă și prea udă... Când a început să tune m-am \"împachetat\" repede în pelerina amplă și am plecat peste asfalturi....
ca fericirea de frumoasă
de Ștefan Petrea
mi-e ploaie-n cuget, clipa mă apasă în umblet de nimicuri, beat în duh și apa mea din ochi îți joacă farsă să-ți umple veselia de năduf. tăcerea în odaie-i numeroasă nici nu șoptești, rotindu-ți un...
Toamnă
de isabela barzoaga
Închide fereastra E ploaie și vânt Mi-e frig și-n gânduri Mă ascund în cuvânt! Deschid câte-o carte Dar nu sunt atent, Îmi zboară ideea Și capul îmi cade în piept! Mi-e frig, mi-e întuneric Sunt...
Tristețe
de Radu Marian
mi-e dor , mi-e toamnă în suflet mi-e amintire în inimă salcie plângătoare e ochiul care vede luntre e tristețea mi-e vis copilăria ruină-i realitatea, împietrită-n timp mi-e copil un înger nedumerit...