"mi-am asuns viața de pe mări în deșert" – 20774 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
VDVictor Doman
Sunt student la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii de Constructii Bucuresti, iar liceul l-am facut la Colegiul National Vlaicu-Voda. Am trait copilaria intr-un oras minunat, cu verdeata si cu liniste, cu o manastire faimoasa si cu o legenda pe masura : Curtea de Arges. Orasul acesta este o adevarata Gradina Eden, dar asa cum se intampla intotdeauna in viata, nu mi-am dat seama de cat de minunat este decat dupa ce am ajuns la Bucuresti. Perioada liceului a fost una foarte tulbure, una a cautarii de sine - care nici acum nu a incetat, in care am trecut de la a fi cel mai aprig ateu, cu o teorie bine pusa la punct, la a fi un om cat mai spiritual. Acum perioada studentiei...
1 poezii, 0 proze
EHEduard Anton Hazu
Am făcut multe năstrușnicii la viața mea și multe ar părea interesante pentru unii temerari în explorarea vieții din trecutul apropiat, parcă mai plină de sevă, mai ales că lumea de azi are mai puțină substanță, mai puțină adâncime. Totuși, cel mai important lucru din viața mea mi s-a părut "ÎNTOARCEREA LA CREDINȚÃ", ca fiind cea mai motivată formă de existență. Din acel moment am început să înțeleg lumea, locul meu, raportarea la divinitate. A mai fost de ajuns un imbold lumesc, o încurajare și ... am început să scriu. Mai sunt încă oameni minunați și mi-am propus să scriu despre ei așa cum i-am perceput eu. Intotdeauna m-au impresionat oamenii speciali, oamenii daruiți și dăruiutori. Simt că sufletul meu vibrează pe fregvența oamenilor desăvârșiți, ceea ce mă face să cred cu adevărat că în adîncul conștiinței noastre există implantat, de la "Facere", cipul acelui om desăvârșit care a existat candva în Gradina Edenului - Adam. Trebuie să înmulțești darul Domnului în toate. Dacă ști...
2 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
VMValentin Mălăescu
bla, bla... chiar sînt un om care nu dau doi bani pe cine a fost, ce note a avut la școală, cîte neveste și cîte amante și alte chestii de genul ăsta. Nu mă interesează să mă uit pe gaura cheii, mă interesează ce și cum scrie, sau a scris, și atît. N-am nimic de ascuns (nici măcar colaborator al Securității n-am fost, nici membru PCR și nici probleme cu legea n-am avut), nu am pudori și nici tabuuri, dar nu consider că privește pe cineva viața mea. Nici măcar în privința vieții strict private nu am nimic de ascuns, nimic rușinos, pur și simplu țin la un principiu: nu mă interesează că Jimmy Hendrix a murit de la o supradoză, mă interesează doar că a fost, în opinia mea, cel mai mare muzician al lumii. Sau, dacă vreți, mi se rupe că D.R.Popescu a fost un jalnic lingău comunist, pentru mine e doar un mare scriitor. Simplu. Și apoi, nici nu cred că oi fi te miri ce mare personalitate ca să prezinte interes pentru cineva biografia mea (și de aș fi, tot n-aș renunța la principiul ilustrat...
9 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Martin Teodorescu Hut
Mi-am citit viata si n-am ajuns la ultima pagina. E un roman lung.
1 poezii, 0 proze
GNGabriel Nita
M-am născut pe data de 12 februarie 1981, în Tîrgoviște, dar m-am mutat apoi la Constanța. Am terminat Facultatea de Comerț, specializarea Marketing, în cadrul A.S.E. București, iar acum urmez Studiile aprofundate la aceeași specializare. Poezii am început să scriu în urmă cu vreo 4 ani, iar pe poezie.ro deja am depășit un an de prezență (să fie oare deja doi?...). Vreți să știți de ce mi-am ales pseudonimul lapislazuli? Din întâmplare… După cum tot din întamplare am ajuns și aici, pe acest site. Lapislazuli este o piatră semiprețioasă de culoare albastră. Și în același timp, se învecinează cu un personaj dintr-un roman al meu preferat, scris de Boris Vian. Alți autori preferați: Mario Vargas Llosa, John Fowles, Max Frisch, Jose Saramago… Și mai sunt mulți alții. Pe curând! PS: Iata si adresa de mail pe care ma puteti contacta: n_gabi55@hotmail.com
282 poezii, 0 proze
mi-am asuns viața de pe mări în deșert
de Coculeanu Paul
mi-am ascuns viața aproape netrăită până-acum nu iubesc nimic urăsc în schimb un neam întreg iar de mă mai enervați puțin v-o arăt eu cu vârf și îndesat nu vă speriați e ceva natural v-am ciuruit...
amintirile se pierd odată cu dinții
de Vasile Munteanu
fluturii. mari. albi. poate de gheață. poate de varză. în spatele lor luna. abia apoi sânul cu lapte. nu puteam crede. am mușcat. așa am descoperit mama. sau dragostea. sau carnea. sau noțiunea de...
Spre China din Mogoșoaia-27
de viorel gongu
Spre China din Mogoșoaia-27 înapoi spre cer Era aproape pe înserat. Parcă nu mi-ar fi convenit să zbor cu avionul noaptea cu toate că am fi ajuns relativ repede. Parcă mi-era dor de mersul cu un tren...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (19)
de Doru Ciucescu
Pentru orice vizitator într-o țără arabă, una dintre cele mai izbitoare curiozități locale este apelul la rugăciune. În toamna anului 1994, când am plecat în Maroc pentru a acorda asistență...
Adio, Laurențiu Orășanu!
de Dan Norea
Am o veste deosebit de tristă. Nu știu cum s-o spun, dar trebuie. În seara aceasta, marți 17 februarie 2015, a plecat dintre noi Laurențiu Orășanu. Mulți dintre noi îi eram datori. Avea certe...
Micul Print
de Antoine de Saint-Exupery
Dedicație Lui Leon Werth Îmi cer scuze copiilor că dedic această carte unui om mare. Am o scuză serioasă: acest om mare este cel mai bun prieten din lume pe care îl am. Mai am o scuză: această...
Cetatea Rosie
de Filip Ruxandra
“Cum a inceput totul nu-mi mai amintesc. De unde si pana unde? Memoria imi joaca feste. Nu a fost mereu asa. Eram o tanara fermecatoare, eram frumoasa… nu te uita la mine acum! Sunt prea batrana,...
Scrisori către Străin
de Galateanu Corina Roxana
Te privesc când plouă și parcă nu ai fi tu atunci, parcă ar fi alt om cu ochii întunecați și aproape plânși, care nu mă înțelege, care nu mă știe și nici nu are cum sa mă știe vreodată… Dar dacă nu...
Îngerul Pădure
de Sorana Petrescu Felicia
Nu blamați îngerii, din simplu motiv, pentru că există, (atât în suflete, cât și în literatură)! Sunt atât de fragili. Și i-ați speriat deja, îndeajuns de trist, de au început să dispară, în râuri de...
Părul lui Lorelai
de Manea Ionut N.
M-am trezit buimac. Stăteam lipit cu burta de pământ și priveam frunzele moarte. Știam că voi sfârși așa la un moment dat. Era doar o chestiune de timp. Lumina se pierdea printre copaci iar eu nu îmi...