"mai avem timp de-o țigară" – 22154 rezultate
0.03 secundeMeilisearchbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Raul Dorin Vasile But
Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...
22 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
Eugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Cleopa Ilie
Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...
62 poezii, 0 proze
Voltaire (François-Marie Arouet)
Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce se desfășurau în palatele sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke Empirismus și de nou-apărutul deism. În ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist și francmason, Voltaire a...
10 poezii, 0 proze
Pirjol Ana-Maria
M-am nascut in Onesti la 27.01.1978, jud. Bacau. in liceu am inceput sa scriu primele randuri si am avut drept profesor indrumator pe dna. prof. Ciubotaru de la Scoala generala nr.8 din Onesti. Intotdeauna , dansa m-a indemnat sa scriu ceva mai vesel, dar versurile nu-mi ieseu niciodata asa cum vroia dansa. Aveam randuri pe care mi le corecta si le rescriam de zeci de ori. Ulterior, studenta fiind in Iasi la Facultatea de Drept, am inceput sa cochetez cu revizta/ziarul "Opinia studenteasca", dar nu a fost chiar pe stilul meu, chiar daca am colaborat cu ei cam aproape 2 ani de zile cat am fost studenta. In aceeasi perioada am fost si la revista "Convorbiri literare" cu doua din poeziile mele preferate. Din pacate, nu am primit raspuns de la ei, si, cu timpul, asaltata de examene si alte probleme, am renuntat la scris pentru o perioada de timp, cam lunga, din pacate. Acum dupa aproape 10 ani, mi-am reamintit cat de mult imi placea sa scriu si cat de mult imi place sa fac acest lucru...
1 poezii, 0 proze
Francisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
Florin Dan Gherlea
Florin Dan Gherlea s-a născut la data de 2 aprilie 1989, în municipiul Oradea, județul Bihor. A copilărit într-o familie modestă, în acest oraș cu aer tihnit, unde avea să-și cultive primele pasiuni. A urmat cursurile Liceului Economic „Partenie Cosma”, unde și-a descoperit și dezvoltat dragostea pentru muzică – o înclinație care avea să devină, în timp, o direcție definitorie în parcursul său artistic. Tot aici s-a înfiripat și legătura cu poezia, o formă de expresie care va însoți discret, dar constant, evoluția sa creativă. A urmat studiile universitare la Facultatea de Științe din cadrul Universității din Oradea, specializarea Ecologie și Protecția Mediului. În toamna anului 2009, Florin Dan Gherlea inițiază proiectul muzical keepflow, alături de Alin Radu, Vultur Dacian, Alex Ardelean, Oana Târb, Idu Andrei, Petcu Cristian și alți colaboratori. Proiectul a prins contur prin lansarea mai multor piese muzicale, reflectând o preocupare autentică pentru expresia sonoră a emoției....
7 poezii, 0 proze
mai avem timp de-o țigară
de ioana negoescu
mai bine lasă totul acum și cântă-mi refrenul acela.uite, ziua a luat-o iarăși înaintea noastră. pianul acesta îmi aduce aminte că îți eram prea tânără cândva. pe-atunci viața încă nici nu exista....
soldatul de teracotă
de emilian valeriu pal
erau dimineți în care găseam ușa închisă atunci te uram trebuia să ocolesc să intru prin spate pentru mine era un gest de trădare ca și cum ai împușca un condamnat legat la ochi tata-mi spunea tot...
Fapt divers pe CFR
de Liviu Nanu
Domnule comandant Mă numesc Pribeagu Stamate și în cele ce urmează vreau să vă descriu întâmplările care s-au petrecut în ziua de 05 aprilie a.c. în trenul personal 9004 în jurul orelor 6,30...
Crackwhore
de Bocse Bogdan
Prolog „Crackwhore” scris alb pe negru uniform. Ecran negru. Absolut nimic scris pe ecran. Ar putea fi totuși un negru neuniform, în sensul că ar fi preferabil să fie filmat într-o loc foarte...
Viața, o stare a iubirii
de marius nițov
Nu știu dacă voi scrie vreodată despre toată dragostea împărtășită, doar câteva fragmente dintr-un timp orb vor mărturisi despre piruete pe cuvinte rupte din întâmplări. Și până la urmă, în vârtejul...
O săptămână
de Emma Greceanu
Luni „ Ar fi prima dată când vorbim. Nu știu cum să încep. Ce s-a întâmplat azi? Ce-ai văzut? „O mulțime de nimicuri din care am trăit. De pildă, bându-mi cafeaua la o terasă, am stat minute în șir...
Randuri Goale – fragment
de Bogdan Gagu
Motto: Muzica prea tare și limba ascuțită a femeii de lângă mine nu mă lasă să citesc Cărtărescu Trebuia să plec acasă dar nu m-am trezit de dimineață. Mi-era lene să mă ridic din pat. După trei ore...
Nașterea
de Florentina-Loredana Dalian
Priveam pe fereastra autocarului, umplându-mi sufletul de frumusețea acelei zile de vară pe sfârșite. Se duce vara. O să vină toamna peste noi, să ne potopească. Și-așa, de la o vreme, anotimpurile...
De-ale cărturăriei de odinioară (2)
de Doru Ciucescu
ȘEDINÞA DE ÎNVÃÞÃMÂNT POLITIC În cabinetul organizației de bază a P.C.R. era o atmosferă apăsătoare, nimeni nu rostea un cuvânt, toți aveau ochii ațintiți spre activistul de la "centru", care arunca...
Marș triumfal
de adrian pop
moarte lor am scris pe ziduri și orașul a respirat pentru prima dată, orașul a clipocit minimalist. o puritate aseptică ne va călăuzi spre club. o discuție liberă, un ceai. prin tricou se vede...
