"lioară lioară" – 122 rezultate
0.01 secundeMeilisearchValeria Lioara Roman
Șapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodată: *Să arați bunătate unei persoane în vârstă. *Să distrugi o scrisoare scrisă la nervi. *Să-ți ceri scuze, salvând o prietenie. *Să oprești o ceartă pe cale să distrugă reputația cuiva. *Să-l ajuți pe adolescent să se găsească pe el însuși. *Să-ți faci timp să faci ceva frumos pentru mama ta. *Să accepți părerea lui Dumnezeu despre orice lucru. Doar câteva dintre motivațiile care aș vrea să mă însoțească pentru restul vieții mele... oricum, nu prea palpitantă. Cât despre regrete...ele n-au viitor! http://oamenganduri.blogspot.com/
58 poezii, 0 proze
Nicoleta IGNAT
4 poezii, 0 proze
lioară lioară
de mircea lacatus
are ochi negrii negrii ca murele coapte și plânge mereu are buzele roșii cărnoase date bine în pârg frăguțe nimeni nu le sărută le mușcă ea singură uneori până la sânge și din dulci devin sărate...
lioară lioară nu e primăvară
de mircea lacatus
are ochi negri negri ca murele coapte și plânge mereu are buzele roșii cărnoase date bine în pârg frăgute nimeni nu le sărută le mușcă ea singură uneori până la sânge si din dulci devin sărate buzele...
De dragoste...
de Iulia Elize
În grai de sat... Eu te iubesc, mereu, de nu se poate Când îmi răspunde, roz, mult, Timișoara Cu trandafiri, în somnu-mi de Lioara Ce s-a-nspinat în noapte și pe spate. Cum trec din zvon prea lupul...
In cautarea luminii
de ungureanu atino
În căutarea luminii Cât de puțin îi trebuie omului pentru a fi fericit..! Daca ar ști să prețuiască acel puțin pe care îl oferă viața și dacă nu ar duce atâta luptă și atât chin pentru a dobândi mai...
Am nimic fără tine
de Valeria Lioara Roman
E seară. Mă uit spre ceas. E ora 21. Sunt neliniștită. Aștept vești de ceva vreme. Și ele nu vin. Sună telefonul. Alo! De la celălalt capăt al firului, se aude o voce. Vocea caldă și domoală care mă...
Limbă de clopot
de Valeria Lioara Roman
Plec în noapte. Și nu plec oricum. Ci însoțită de una din marile mele iubiri: liniștea. Vreau să ies din gândurile palide și triste. Se spune că noaptea e ziua celor care caută în ei și nu în alții....
„Voi munților dați-mi alt trup/să-mi descarc nebunia în plin!“
de Valeria Lioara Roman
Dimineață. Abia ce mi-am deschis pleoapele. Mă uit spre cer. Afară e senin. Rândunelele zboară dinvreme într-un cerc amețitor. Am auzit un lucru interesant. Păsările Domnului, adică rândunelele, pe...
Dacă...
de Valeria Lioara Roman
dacă nu ar fi existat un limbaj al trupului nu aș fi fost aici, acum dacă nu ar fi existat un limbaj al timpului nu m-ar fi durut toamna dacă nu ar fi existat un limbaj al rugii nu aș fi strigat...
Suflet de femeie
de Valeria Lioara Roman
Se întâmplă uneori în viață să întâlnești oameni care să-ți marcheze soarta. Unii sunt ai tăi. Apropiații. Alții sunt de aiurea, de niciunde și de peste tot. Se spune, că în viață, totul este rodul...
Dilema mea
de Valeria Lioara Roman
Cine nu iubește toamna cu soarele ei care strălucește altfel, cu culorile ei aurii- ruginii, cu parcurile pline de frunze foșnind, cu diminețile cu miros de fag, cu apusurile sângerii, cu plecatul...
Identitate
de Valeria Lioara Roman
Îmi vine în minte această cugetare care sună așa: Analfabeții secolului XXI nu vor fi aceia ce nu știu să citească și să scrie, ci aceia care nu pot să învețe, să se dezvețe și să învețe din nou....
Presa
de Valeria Lioara Roman
Presa este o formă de a reda realitatea în confruntare cu modalități de gândire. Ea contribuie la formarea opiniei publice și la schimbul de idei. În decursul timpului, oamenii au încercat să...
Cocktailul tinereții
de Valeria Lioara Roman
Zilnic mă întâlnesc cu tinerețea. Pe stradă, în tramvai, în parcuri, în magazine. Sunt frumoși, bine făcuți, adică faini, după cum ar spune ardeleanu. Mai nou, îi găsești prinși în politică, în...
Cine iubește și lasă....
de Valeria Lioara Roman
Noapte. Liniște. Citesc. Și asta se întâmplă tot mai rar în ultima vreme. Renunț. Rememorez o zi din cursul săptămânii. Genul de zi în care lucrezi de dimineața până seara, cu ochii ațintiți în...
Sălbaticul dans al ploii
de Valeria Lioara Roman
Stăteam ca fermecată pe marginea patului. Numai ce mă trezisem dintr-un somn de vreo 2 ore. Nu că aș îndrăgi în mod special felul acesta de odihnă. Dar boala care m-a țintuit de ceva vreme și cu care...
„Nu credeam să învăț a muri vreodată“
de Valeria Lioara Roman
Omul. O ființă slabă supusă tentației, riscului, atras de lucruri care fac rău, care rănesc care depășesc puterea de înțelegere. Omul. Plin de pasiuni, de patimi, de năravuri. Stapânit de dezmăț, de...
Floare de colț
de Valeria Lioara Roman
Cerul. Ograda stelelor. Aseară cerul plângea cu stele. Mi-am cufundat privirea în infinitul lor și m-am trezit întrebând: – Ai văzut câte stele sunt pe cer în noaptea asta, iubitule? Cât de frumos au...
Un vis se pregătește să moară
de Valeria Lioara Roman
Când eram mică îmi plăcea să visez cu ochii închiși. Puneam geană pe geană și o lume fantastică devenea reală într-un minut sau mai puțin. Mă sileam să nu deschid ochii ca să nu moară visul. Timpul,...
