"lavstori" – 467 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
Alfonso Gatto
Alfonso Gatto (Salerno, 17 luglio 1909 – Grosseto, 6 marzo 1976) è stato un poeta italiano. Nacque a Salerno il 17 luglio 1909. La sua infanzia e la sua adolescenza furono piuttosto travagliate. A Salerno, nella sua città natale, egli compì i primi studi, al liceo classico,mostrandosi portato per le materie letterarie,in particolare l'italiano,e poco portato per la matematica.Al liceo si accorge di aver dentro di sè una passione poetica e letteraria. Nel 1926 si iscrisse all'Università di Napoli che dovette tuttavia abbandonare qualche anno dopo a causa di difficoltà economiche. Alfonso Gatto come molti poeti del tempo es (Montale,Quasimodo) non si laureò mai. Si innamorò e poi sposò la figlia del suo professore di matematica, Jole, con la quale, alla sola età di 21 anni fuggì a Milano. Da quel momento la sua vita fu piuttosto irrequieta e avventurosa trascorsa in continui spostamenti e nell'esercizio di molteplici lavori....
5 poezii, 0 proze
lavstori
de adelina manea
eu iubește la tine. eu iubit la tine mult. tu nu iubit la mine. tu culcat mult bun și asta gata. pa. plecat. eu nu știe de ce tu nu iubește la mine. eu asta fata mult bun. cu asta inima. asta dat tot...
Lăstari de timp
de Ionela van Rees-Zota
Lăstari de timp. Așa se va numi noua mea carte...,dar știți de ce? Știți oare ce simbolizează acești lăstari ai timpului meu? Poate un nou început, poate o nouă viață, un nou stil de a scrie, un nou...
Lăstarii
de Sorina Hăloiu
Lăstarii tineri aplecați către soare - sub nuc, bălțile.
lăstari...
de Miclăuș Silvestru
teren lunecos– lăstarii fără vârfuri în urma turmei * mâna bunicii pe fiecare altoi - câte doi lăstari * prin gard la vecin – musafiri în ogradă vârfuri de lăstari * scoarță uscată – ieșite și-n...
lăstărișul
de Ion Rășinaru
legeni nurii născători de ispite în hamacul dintre arborele vieții și steaua polară lumină ce-l îmbată pe versatul degustător de săgeți lansate din înșelătorul arc al lui Eros Am obosit de târât sub...
Pe lăstarii vîslei
de Nicolae N.Negulescu
Mă opream pe lăstarii vîslei. Era între eclipsele apelor grele și buzele ceții îmbrînceau toată sufreința țărmului sub prăpastia podului de trestii. Ce riduri însingurate sădea timpul în delta...
stă un pâlc pe lăstăriș
de silviu viorel păcală
rogozul e un fel de sorg pe care vara urcă melcii
iertare cer lăstarilor ce plâng
de Ioan Postolache-Doljești
e-atâta risipă, în jur, de lumină... se lungeşte ziua şi totuşi timpul e scurt, la punct atâtea mai sunt de pus în grădină... naşte pământul copii peste tot. scârţie poarta, am braţele pline, nici...
După ce-i calci, lăstarii fragezi zvâcnesc din nou spre cer
de Cristina-Monica Moldoveanu
Dacă o femeie se naște femeie se spune că nu se mai poate schimba nimic. Purtam căiță precum Cănuță om sucit. Mânuța mică roșie ca mâna unui măcelar, cercul alb de lumină din jurul frunții. Când eram...
unghiile morților m(i)au bine crescut
de Vasile Munteanu
am lăstărit din lemne moarte: molizi zvârliți după crăciun./ cu ochii globuri mincinoase. ai unui an nicicând mai bun./ toți sfinți-n tinerețe -au fost: curvari bețivi și ofticoși./ eu doar întârzii...
Un pic de-întinerire
de ADRIAN ANGHELESCU
Sunteți lăstari ai vechilor copaci A căror trupuri au îmbătrânit Pentru că timpului n-ai ce să-i faci Când se perindă către infinit Dar voi cu inocența din priviri Mereu neobosiți și plini de viață...
Frații
de Getty Voinea
Doi lăstari timpuriu plămădiți din iubiri, cutreierând împreună până-n hotarul prunciei apoi pierduți printre vremuri cu spini încet, amprenta rămasă îngheață, pletele ninse stau mărturie și-n suflet...
Haiku
de Sandulescu Madalin
Troiene albe - în lăstăriș doar iepuri adâncul privind
Amor
de Marius Surleac
calc apăsat printre lăstarii de vie vocea ta răgușită, mai magnetizantă decât a tuturor sirenelor aeriene ce au existat să ne cânte – mă lovește precum un ciocan până în hipotalamusul învelit în...
lacrima lacrimii
de cristina dobreanu
Lacrima lacrimii mor lastarii si-n laturi mi se zbat ca de-o toamna timpurie pasarile pasilor in pleoapa imi creste un pui de caprioara. nu-l smulgeti!sa zburde in ochi cu miez nemangaiat si ultima...
Clipe dintr-o primăvară
de Magdalena Dale
Sub vântul aspru – Lăstarii legați de trunchi Viitoare crengi! Pe ramul tăiat Lăstarii noi prind viață – Început de drum! Multe flori albe - Doar trecătoare clipe Pe ramuri de pom!
un țipăt și repede-o cruce
de Ioan Postolache-Doljești
moleșită-i grădina lăstarii sunt goi frunzele cad atinse de bruma târzie toamna e-n toi și scârțâie teascu-n șurub găleata se umple cu sângele viei strâng gutuile soarele blând în gustul...
