Poezie
un țipăt și repede-o cruce
1 min lectură·
Mediu
moleșită-i grădina
lăstarii sunt goi
frunzele cad atinse de bruma târzie
toamna e-n toi și scârțâie teascu-n șurub
găleata se umple cu sângele viei
strâng gutuile soarele blând
în gustul dulce-astrigent
merele-s îmbujorate la gândul
mușcăturii de dinți
blazat nucul cu nuci aruncă-n frunzare
ochii-mi sunt prea cuminți
e și nu-i o liniște mare...
o cucuvea undeva țipă de ce
toamna îmi pare-o bătrână
ce-și face repede cruce și zvârle cu sare?
023.319
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “un țipăt și repede-o cruce.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14097232/un-tipat-si-repede-o-cruceComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IPdacă nu-ți simți vremea și vremurile doar crezi că trăiești
și dacă mai și scrii e-o amăgire jalnică..."
mi-a zis cânva "bătrânul" (Dumnezeu să-i luminezee veșnicia) și,
de fiecare dată când încep să scriu i-aud ecoul zisei...
mulțumesc pentru popas și vorba bună. Ioan.
și dacă mai și scrii e-o amăgire jalnică..."
mi-a zis cânva "bătrânul" (Dumnezeu să-i luminezee veșnicia) și,
de fiecare dată când încep să scriu i-aud ecoul zisei...
mulțumesc pentru popas și vorba bună. Ioan.
0
Poem încărcat de sensuri și simboluri