"ireproșabil" – 498 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
NDNicolae Davidescu
Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...
9 poezii, 0 proze
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
ireproșabil
de Vasile Munteanu
când am deschis ochii era așezat la calculator scria rescria: „mult dormi...” a zis fără să mă privească și nu am înțeles dacă era o constatare sau un reproș în definitiv nu ar avea dreptul să îmi...
Ascensiune în apus.
de Nicolescu Bogdan
Ireproșabil apus, Îmi strânge pielea Adierea aerului sărat, Ce-i poartă sudoarea Amorului diurn Și-mi canalizează Seva peisajului, Undeva, Spre sâmburele În jurul căruia Îmi exercit expansiunea....
[în ultimul comentariu pereții se decojeau direct de la suprafața dinților]
de Daniel Dăian
cădeau ca un sens unic în genunchiul ireproșabil și se reproduceau la nesfârșitul cearcănelor în lumea mea oamenii au înălțimea gratuită până la optsprezece ani poartă în sine concretul femeilor...
Am crescut în chip de coasă măiastră
de Adrian A. Agheorghesei
Trebuie să recunosc că am fost un tânăr ireproşabil, am fost atât de proaspăt şi frumos încât cerul izbucnea din călcâiele mele, atât de curat am fost încât spuneam "uite omul" şi nici măcar nu-l...
camuflajele de rigoare
de constantinescu constantin
camuflajele de rigoare în lucrativul sistem binar, ireproșabil programat, numerele toate sunt unu sau zero… zilele săptămânii, nopțile se numesc luni sau duminică; toți oamenii pășesc indiferent...
contractul cu diavolul
de constantinescu constantin
contractul cu diavolul contractul cu diavolul vine mereu la timp neașteptat elegant pe tavă ireproșabil albul imaculatei hârtii cu antet codul numeric personal șirul avantajelor obligațiilor salariul...
dreptul la revolta
de adrian jigăranu
Domnișoara, una din acele domnișoare cu o conduită morală ireproșabilă, ceea ce o face puțin anostă a spus odată: -În țara asta e prea multă democrație! -Bine, domnișoară, când vei trece pe lâgă...
\"Nimeni nu este mai presus de lege!\"
de Jianu Liviu-Florian
“Nimeni nu este mai presus de lege!” articol din Constituția României Articolul de mai jos este o ficțiune. După cum cititorul își poate da ușor și bine seama, în spitalul Elias din București...
așa nu mai vreau
de adriana barceanu
e prea multă migală în desfacerea tainelor cred fără patos în închipuiri ce sfidează coloana oamenii iau forme bizare malformări în stare de ebrietate iubiri prefăcute cu ei și mult mult scrum am...
În forță, cu nerușinare
de Ioanid Romanescu
De faptul că exist am luat cunoștință în noaptea cutremurului din \'40 când peste mine s-au răsturnat vrafuri de cărți în casa unchiului meu care-a avut cinsprezece neveste nici una în stare să-i...
Dilemă (cu ocazia J.O. Londra 2012)
de Goea Maria Daniela
Cu ocazia ceremoniei de deschidere a celei de-a XXX-a ediții a Jocurilor Olimpice de la Londra, britanicii au oferit un spectacol fabulos, conceput și realizat ireproșabil, care i-a ținut cu...
ars poetica
de Costel Stancu
aștept ignorînd tot ce ar putea să mă cuprindă cît o să mai aibă nevoie poemul de falsa mea umilință? privesc cerul crucea e o formă perfectă a rațiunii ei nu i se poate lua nici adăuga nimic respir...
Eve postmoderne
de Elena Simona Popescu
Croite după tiparul Evei 90-60-90 cocostârce blonde anorexice cu precădere fete bergdorf savantele frumuseții gheișe mignone elevate discret feministe convinse dependente de singurătate mame...
Eu nu vreau bulevarde
de Violeta Florentina Ion
colindăm printre comete care-și ling rănile străini de calea lactee aterizăm printre neoane luminând mizer bulevardele vieții într-o goană nebună gaze de eșapament și semafoare tâmpe urmăriți de un...
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*41. Invitata. Ajunseră, în sfârşit, la un restaurant local, unde să servească liniştiţi masa de seară, altfel spus cina. Intrară în local şi se aşezară în linişte deplină la o masă liberă, cu...
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*46. Plantele artificiale. Convinşi de argumentele greu de combătut, prezentate de comandantul misiunii, Lucian, cu toţii au căzut în cele din urmă de acord să viziteze laboratoarele despre care le...
ospat sentimental
de green eyes
ti-am suprins privirea.... ai tresarit ...m-ai respins ai vrut cuminte sa iti ating fruntea dar am dorit mai mult carnala dorinta ce mi-a pus nota de plata pe masa destinului cum numai noi am cinat...
La un colț de cotitură (2)
de Camelian Propinatiu
2 Hă ! Hă ! Când se trezi cu o mare durere de cap de dimineață, poetul Gujghil nu-și mai amintea deloc că fusese agresat noaptea de confrații săi Picior-de-Porc și Dințișor. \"De băut poate că o să...