Poezie
Ascensiune în apus.
1 min lectură·
Mediu
Ireproșabil apus,
Îmi strânge pielea
Adierea aerului sărat,
Ce-i poartă sudoarea
Amorului diurn
Și-mi canalizează
Seva peisajului,
Undeva,
Spre sâmburele
În jurul căruia
Îmi exercit expansiunea.
Conține un amestec
De arome stinse,
În care plutesc -
Păsările, greierii,
Aburii de tei...
Ireproșabil apus,
Umbrele infantile
Se aștern
Cu o pudoare delicată.
În ochii mei, tu capeți
O formă confuză
Și revii,
La vechiul obicei,
De a te răspândi
În bolta nocturnă.
Așa te-am privit,
Așa ți-am vorbit.
-
Când umbra din ochi ți-a ieșit,
Și fața toată ți-a acoperit,
Tăcerea s-a despicat și a spus:
Acum am aflat cine ești în apus.
023.018
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nicolescu Bogdan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Nicolescu Bogdan. “Ascensiune în apus..” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolescu-bogdan/poezie/14009006/ascensiune-in-apusComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NBPoezia e filtrul prin care simturile se armonizeaza. Cum poti pune reguli la asa ceva? Eu nu am curajul sa intervin decat prin a materializa ce trece prin filtru, aleg doar niste nuante pentru a ma apropia de ceea ce vreau sa-ti transmit. Acum depinde la ce esti atenta cand citesti un poem. Cum ai amestecat si tu limba engleza in comentariu...asa ti-a venit...asa ai spus. Ideea e ca nu sunt pentru industrializarea poeziei, nu sunt atent decat sa redea ceea ce gasesc in jurul meu. Cu toate astea, multumesc pentru sesizare, e un punct de vedere.
Bogdan N.
Bogdan N.
0
no offense!