"inocenți și nu prea" – 6447 rezultate
0.03 secundeMeilisearchlumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
IInLoveAngel
Ce sa zic despre viata mea.... Eu zic ca cel mai important lucru de pana acum este cel in care mi-am cunoscut iubirea, pe pritenul meu, in 4 august 2005. Ne iubim enorm si pentru mine relatia noastra este cel mai important lucru din viata. Pana la acel moment am avut o viata inocenta... de copil, eram un copil. Iubeam jucariile, povestile frumoase si orice tinea de copilarie. Dragostea m-a maturizat, eu zic ca m-a facut mai frumoasa, mai inteleapta, mai fericita. Pana atunci tanjeam dupa iubire, desi eram un copil, iar acum ca am gasit-o, ma simt implinita. Poate ca veti zice ca sunt prea mica, ca nu am experienta, dar eu simt ca mi-am gasit jumatatea, ca am intalnit iubirea vietii mele. Va doresc tuturor sa aveti norocul meu.
2 poezii, 0 proze
Ionita Ioana
Am 14 ani. Fiind o copilitza si in acelasi timp foarte matura, innocenta si diavolitza, prada durerii si iubirii, pot zice ca inca nu mi-am format caracterul, sau daca mi l-am format el este caracterizat prin doua elemente opuse, gen foc si apa, placere si durere...
5 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
Rocsana Cristina
As vrea si eu sa fiu normala Un simplu copil Inocent Cuminte Care nu stie ce inseamna viata Insa mie mi-a daruit sansa de a vedea Totul si cu totul ALTCEVA! o lume diferita Una, in care nu s-ar simte nimeni BINE! Sunt diferita de ceilalti Nimeni nu poate sa ma inteleaga cand Este vorba de ... pur si simplu DRAGOSTE! As vrea si eu sa fiu normala Ca toti ceilalti copii! Sa nu simt anumite lucruri Care imi pune viata in pericol Si ma face sa sufar ENORM de MULT! !!!VrEaOjEoSaFiUnOrMaLa!!!~
0 poezii, 0 proze
RTRemus Tudor
Am vazut pentru intaia oara lumina unei zile de primavara. Ma consider un romantic si-i detest pe cei care nu mai cred in romantism (il considera chiar ceva depravat), in iubirea adevarata,in inocenta sufletului dincolo de varsta.
25 poezii, 0 proze
EIErmin-Mircea Ivanof
Azi dimineata m-am nascut intr-o iurta la marginea unei stepe pe o planeta ce acum nu mai exista...Eh,de azi dimineata si pana acum...ochii mei au vazut...douazeci de secole de civilizatie au dat nastere unui inocent.. Sunt o fiinta a sec XVI pierduta in sec XXI....
16 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
GFGabriela Frantz
M-am nascut la 12 noiembrie 1968,in vecinatatea orasului Bacau, intr-o minunata zona peisagistica, un coltisor de rai uitat parca de vicisitudinile timpului. Am urmat scoala primara, gimnaziala si liceul in zona, dupa care mi-am continuat studiile la Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti, Facultatea de Drept. Timp de 10 ani am lucrat ca profesoara in localitatea unde m-am nascut si am depanat pe ghemul existentei cei mai frumosi ani: anii copilariei. M-am casatorit in Italia, la Montecchio Maggiore, orasul legendarilor Romeo si Julieta unde am rezidenta si in momentul de fata. Am cochetat cu poezia inca din copilarie.Sensibila si visatoare mi-am creat un univers al meu in care ma refugiez ori de cate ori doresc sa evadez zidurile realitatii si sa ma alimentez cu energia necesara pentru a putea merge mai departe. Sunt sociabila, altruista, perfectionista dar nu perfecta,neinteleasa de cei din jur si uneori de mine insami. Iubesc inocenta copiilor, prospetimea naturii si ma simt...
24 poezii, 0 proze
FDFlavia Dorelia
Nascuta intr-o zi frumoasa de primavara,la Ploiesti,vreau sa daruiesc lumii tot ce poate cuprinde un suflet omenesc,ce e mai bun si mai frumos,prin revarsare de dragoste inocenta si lumina divina.Fulguirea sufletului meu sa inunde acest Pamant intr-o tandra imbratisare.
3 poezii, 0 proze
inocenți și nu prea
de colar gabriela
alergăm cu gura închisă de teamă să nu ne pierdem copilaria inocenți și nu prea în timp ce norii își umflă pieptul de ploaie și Dumnezeu ne privește cu inima cât un purice
[În lucru]
de Dana Stanescu
Ciudată senzația, ca după o petrecere, vase murdare, o mulțime de haine la spălat, o dezordine familiară, umblu printre lucruri și nu vreau să mișc nimic. Simt că de fapt pășesc prin mine, detașată,...
copilărească și nu prea
de enea gela
iarna este cea mai frumoasă jucărie pe care au inventat-o oamenii când erau copii și îi lăsau părinții afară cu cheia toamnei ruginind la gât ca să treacă mai repede prin ploi iar bruma să nu le ardă...
Recuperarea virtuților care sînt în firea lucrurilor
de Corneliu Traian Atanasiu
Trebuie să recunosc că am făcut de multă vreme o pasiune pentru ceea ce scrie Pleșu. Sau, mai bine zis, pentru felul în care, indiferent de subiectul abordat, textul său furnizează cititorului o...
Fraierule
de Ayda Andreea
Nu te poti abtine sa nu intorci privirea dupa ea, O vezi in toate fetele cu care ai stat Ochii ei verzi e ca o supradoza,si cand se uita la tine intri in paranoia, Fraierule,de ce o lasi sa plece?...
Portile sperantei
de Pinzaru Rodica
Într-o zi, pe la sfârșitul lui martie, când zăpada se topise cu totul și primile semne ale primăverii se făcuseră simțite, m-am dus să mă plimb. Marie rămăsese acasă cu Robert și cu Mariușka, care...
Mențiune pentru un haiku
de Corneliu Traian Atanasiu
Vreau să spun cîteva vorbe despre unul din haiku-urile premiate în Croația, deși ar merita-o și altele. White peak in the pond - the first snowflake is touching another snowflake Piscul alb în lac –...
Cartea lui Rafael XV
de Ionut Acrudoae
XVIII Firele rebele de păr își luau zborul, căutând libertatea dincolo de zări. Firele rebele se mulau pe traiectoria vântului, devenind vântul. Marginea falezei era străjuită de arbuști micuți,...
Nu există \"alții\", suntem doar \"noi\"
de Mihaela Maxim
Nu există ‘alții’, doar Noi suntem. Cum poate cineva să ucidă? Cum poate un om să tortureze pe cineva? Cum poate cineva să omoare un copil? Și de ce, totuși, cei mai mulți dintre aceștia care comit...