"imi zicea odata..." – 20715 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
IVIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Olteanu Robert
Buna,ma numesc Olteanu Robert-Claudiu,am 14 ani si ma pasioneaza enorm poezia. Am scris cateva poezii pana acum si vreau sa vada si ceilalti sa imi zica o parere,sa vad daca as putea sa continui sau sa ma las. Nu fiti prea duri,am doar 14 ani
1 poezii, 0 proze
Ivan Alexandru
In scurta-mi viata pe care am avut-o pana acum (si care doresc sa continuie mult dupa momentul de fata) am simtit in unele momente o dorinta puternica de exprimare. Si deoarece nu sunt talentat la cantat :), mi-am transpus gandurile in versuri. Ceea ce scriu sunt versuri lipsite de finisaj. Poezia ramane cu forma initiala deoarece asta a gandit corpul meu in momentul acela si tocmai asta vreau sa transpun pe hartie, ce imi zice corpul,inima.
5 poezii, 0 proze
Badulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
Ciprian
Sunt in incapacitatea de a zice nu! Sunt foarte usor de modelat si influentat! Cad foarte usor in plasa! Imi place sa fur .. inimi :)
3 poezii, 0 proze
mike ionescu
ma declar Masterbou; pe deasupra imi place sa iau ce e mai hazliu din viata; se spune ca rasul meu e demonic; degeaba se zice?
6 poezii, 0 proze
DamariS
Uneori prin poezie iti exprimi ganduri ascunse, gaduri care nu le poti zice cu voce tare. Prin poezie incerc sa ma eliberez de unele sentimente fiind linistita ca desi nu o va citi persoana caruia ii e destinata, tot o va citi cineva. Am inceput sa scriu la varstra de 10 ani, si de atunci creonul si hartia ma insotzesc pretutindeni. Ceea ce intzeleg eu prin poezie am descris in "Poetul" randuri ce le-am scris. In rest.... am 19 ani, imi place sportul, basketul e preferatul meu, si fotbalul. Echipa preferata Real Madrid. Cam atat sper sa va placa poezia mea!!
6 poezii, 0 proze
NENasta Richard Edward
Ma numesc Nasta Richard Edward si sunt elev in clasa a XI-a D, liceul Mihai Viteazu Ineu. Sunt la profil economic. Ce pot zice mai mult.. Imi place scoala, ma face sa ma relaxez chiar daca nimeni nu crede asta despre mine dar asta e adevarul. Am niste profesori foarte buni, ascultatori, exigenti dar asta doar pentru binele nostru. Dati-mi PM daca vrei sa aflati mai multe despre mine.
10 poezii, 0 proze
BABogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
imi zicea odata...
de cristian
imi zicea odata(ca asa e povestea) multi \"u nu stii sa scrii, u esti bogat in prostie\" eu raspundeam \"da, eu nu stii sa scriu\" caci eu ma amuzam de infinitul mic care e k si ochelarii de la calul...
incercari
de Bude Viorel
CINEVA îmi zicea odată că...atunci când simți că totu-i tern în viața ta, e bine să îți aduci aminte că cerul nu-i prea sus ca să nu meriți o picătură de speranță; ... și, atunci când norii îți...
Bunicii și copilăria
de Raluca Toma
Rădăcinile mele se trag din câmpia destul de capricioasă a Bărăganului. Se spune că oamenii de la câmpie sunt mai răii, mai închișii în ei. Arșița verii și gerul iernii mușcă nemilos din sufletul...
a fost odata un liceu , o fata ...
de dumitru cioaca-genuneanu
a fost odata un liceu c-o fata ce vina-avea , parind nevinovata , si-i foarte greu sa v-o prezint in scris dar o sa-ncerc :intii , avea un ris de zurgalai scapati peste ninsoare ce-aveau puteri de-a...
A fost odată
de Mircea Braslasu
Tu ! Nea Stelică ce s-a întâmplat Căci pe la mine niciodată n-ai dat Au trecut deja patru luni de zile Iar tu n-ai venit la mine Te cred că n-ai avut timp vreodată Să vii la mine la mormânt, măcar...
portret al alcoolicului cu scarabeu sacru și ritual de reînviere
de Leonard Ancuta
zicea odată unul mai deștept și amuzant că dacă pui o liguriță de căcat într-o găleată cu vin, obții căcat. de asemenea, dacă pui o linguriță de căcat într-o găleată cu vin, obții tot căcat. dacă...
Annie
de Iris Barbulescu
\"Îmi place să privesc marea...cineva îmi zicea acum mult timp ca semăn cu ea. Nici nu mai știu cați ani au trecut de atunci.\" Bătrâna se legăna încet pe balansoar, pe prispa casei, privind în gol...
Annie
de Iris Barbulescu
\"Îmi place să privesc marea...cineva îmi zicea acum mult timp ca semăn cu ea. Nici nu mai știu cați ani au trecut de atunci.\" Bătrâna se legăna încet pe balansoar, pe prispa casei, privind în gol...
tablou cu maci în Provence
de Blesneag Stefan Ionut
“lasă puțin cartea” îmi zicea eram în lanul de maci mâinile ei erau roșii de floare, ucigașe, cursese timpul prin ele nu-l mai căutam pe jos, nu mai avea rost căzuse cu pagini desfăcute și petale...
din pădurea cu portocali
de dan petrut camui
îmi era clar: nu voi ajunge agricultor, zahărul mi-a luat jumătate dintre frați, vinul de Tokay dulce precum o minciună în fața altarului. îmi potriveam vocea pe cântecul de flaut al unui zeu supărat...