"gândul la plăcinte" – 20030 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMitrofan (parintele Mitrofan)
SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.
1 poezii, 0 proze
Nistor Iulia
La fel ca intodeauna privesc acum spre cer Cu un zambet larg pe fata si cu gandul la el Sunt tot o visatoare si asa voi fi mereu La fel ca intodeauna, o optimista-n felul meu
2 poezii, 0 proze
CPCesare Pavese
1908 - 09 septembrie se naște la Santo Stefano Belbo (Cuneo), în apropiere de Torino, fiul lui Eugenio Pavese, funcționar la Tribunalul din Torino și al Consolinei Mesturini, ce provenea dintr-o familie de comercianți bogați. 1915-1926 - studiile la Torino; spre sfârșitul acestei perioade începe să-i citească pe D'Annunzio, Papini și scrie primele versuri. 1926-1929 - student la Universitatea din Torino, Facultatea de Litere și Filozofie. Studiază cu pasiune literatura clasică și engleză, începînd să fie interesat și de literatura americană cu gândul la o bursă la Columbia University, bursă pe care n-o va obține niciodată. 1930 - își susține lucrarea de diplomă, dar nefiind înscris în partidul fascist, nu poate deveni asistent la Universitatea din Torino. Predă ca suplinitor latina în afara orașului Torino. 1933 - se înscrie în Partidul Național Fascist și astfel poate deveni profesor suplinitor de italiană chiar la liceul la care a studiat și el, în Torino. Colaborează la editura lui...
7 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
GAGOLCEA LAURENTIU ALEXANDRU
Am început să scriu la începutul anului 1991 pentru a spune cumva ce nu puteam spune pe vremea aceea care încă mirosea a dictatură . Am început să scriu bacovian descoperind că există întradevăr "terapie prin scris ". În anul 1993 încurajat de colegii de clasă și de profesoara de limba română Gearmaty Salvina am obținut locul doi la concursul din vremea aceea "Tinere condee" . Am scris și scriu poezii despre viață, despre tine, despre mine și despre gândul nostru nespus, ascuns poate și nouă în momentul acesta . "Nu scrii fiindcă ai ceva de spus , ci fiindcă ai dori să spui ceva " Cioran - Sfârtecare
8 poezii, 0 proze
MBMaria Boldea
sunt calator ce-si duce-n spate acordeonul prafuit si se opreste la un han pentru o cana cu vin. stie ca n-o poate plati si-atunci canta pierdut printre meseni cu gandul dus departe de dorul altor lumi si altor vremi Nascuta in 13 iunie 1970 in Timisoara maria.boldea@yahoo.com
19 poezii, 0 proze
Severus Silvan
Nici viu, nici mort. Undeva la granita dintre taramuri unde gandul este suveran si ideea nerostita
1 poezii, 0 proze
Dan Popescu
Că și-așa mi-au murit lăudătorii. Mă bătea gândul (dar, incet, ca să nu mă doară) să imi scriu bibliografia în versuri ca să fiu fixamente pe profilul site-ului, nu numai al meu. Până va începe să mă doară loviturile aplicate de gând, mă limitez la a-mi aștepta inspirația - se oferă cineva??? :))
5 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
GLGeorge Lesnea
George Lesnea (pseudonim al lui George Glod; 25 martie 1902, Iași - 6 iulie 1979, Iași) este un poet și traducător. Este fiul Ilenei și al lui Doroftei Glod, căruțaș. Face școala primară la Iași, după care intră ucenic la tipografia revistei „Viața românească". Ulterior lucrează ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". Debutează cu poezia Din adâncuri în revista ieșeană „Gândul nostru" (1922) și editorial, cu volumul de versuri Veac tânăr (1931). Colaborează la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România literară" etc. Activitatea literară îi este răsplătită prin importante premii: Premiul „Demostene Constantinidi" al Academiei Române (1935), Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru...
28 poezii, 0 proze
gândul la plăcinte
de Miclăuș Silvestru
mai mult în joacă sacii cu grâu pe sănii duși pân' la moară - ușurați la-întoarcere cu gândul la plăcinte
Concediu la munte - VI
de mihai nedelcu
Aseară am adormit la masă, cu capul pe o franzelă. Nu știu cum am ajuns în cameră. - Foarte simplu. Te-am cărat cu doamna Iancu. - Aha. Cum de s-a băgat? - Are tehnică și experiență. În plus, și eu...
Poem autoironic
de adrian rentea
Blestemată primăvară ai venit făr' să m-anunți nu zic îmi era dor să văd casa de la țară spoită de soarele ce pătrunde prin ușa larg deschisă de mireasma de plăcinte ce se revarsă până pe prispă și-n...
femeia fără somn
de Miclăuș Silvestru
spune-o vorbă țărănească nu te pune cu femeia mai ales când n-are somn mult mai tare-i ca tăria mult mai iute-i ca ardeiul de-ți dai foc la pălărie ai să joci cum cântă ea vei fi urs bătut de-ursar...
Educația prin Dogmă: „Drepți! Spre mântuireeee… Marș!”
de Victor Potra
Vroiam să scriu acest text grav, detașat, cu argumente, motivație și documentație. Documentându-mă, am aflat că există suficiente luări de poziție echilibrate, susținute logic, sociologic, cultural...
sine qua non sagitarius
de Iulia Elize
În sinea mea, sunt o femeie de spumă Am oasele din spumă de mare iar capul îmi este o piatră de hotar și o piatră de pescăruși Sunt o femeie din spumă și din briză făcută Cu o cheie, prea repede,...
Poveste
de Diana Mitrut
Undeva într-un capăt de lume trăia un moșneag. Barba, parcă mai albă decât Calea Lactee, îi trăda amintirile. Fiecare fir din barba asta purta cu el o legendă, o poveste, o inimă frântă de...
Placintele
de Ioan Ghip
Plăcintele Bucurie mare pe \"Arsuri\".Nevasta lui Florea i-a născut un fiu și la asemenea evenimente nu se face să nu-ți cinstești vecinii ce vin să te felicite. Așa că au venit vecinii mai ales...
Plăcintele bunicii
de Amelia Mociulschi
Bum, bum bum și din nou: bum, bum bum. Prima bubuitură mai accentuată, următoarele două mai scurte, mai sincopate. Este ritmul unui vals vechi a cărui melodie o auzea doar ea, bunica. Bum, bum bum și...
pierde-vară
de Ștefan Petrea
de meserie-s musafir. plăcinte, ce aflu-n casa gazdei treier de scoate-ulciorul, miriște-i în creier și mă trezesc urlând: Tot înainte! furnica tace, râd a mândru greier - un pierde-vară sunt - în...