"figura cu placa" – 6195 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
MDMihail Dan
David Michael Werner (n.Târgu Frumos), mai cunoscut sub pseudonimul de Mihail Dan, este un scriitor român asociat cu avangarda. A fost colaborator al revistei unu și, în ultimele numere ale revistei, "redactor răspunzător". A fost omis din antologiile avangardei românești, reputația sa de spion sovietic și agent al Siguranței infiltrat în sânul avangardei și personaj pur și simplu "suspect" (vezi "Născut în '02" de Sașa Pană) determinând minimalizarea operei sale. În planul editurii unu din decembrie 1932 figurau, sub numele său, un volum de traduceri din Maiakovski și o plachetă intitulată "Sens unic", publicată însă în 1935 la altă editură. Opere * Sens unic, Editura Cultura Poporului, București, 1935 (cu un portret al autorului de Marcel Iancu și 3 desene în peniță de Florica Cordescu)
1 poezii, 0 proze
Daniel Constantin
Dan Ion Constantin, după actul de botez, s-a născut la 4 februarie 1939 într-o familie franco-română de ingineri petroliști. Studii de teologie catolică și de compoziție. Numele acesta nu vă spune probabil prea multe, fiindcă e doar unul din pseudonimele lui Dan Ion Constantin (n. 1939), care apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a debutat cu poeme în 1968, în "Luceafărul" (seria Ștefan Bănulescu), unde Cronicarul l-a cunoscut ca tehnoredactor și corector sub numele Dan Bocaniciu. O figură cu totul aparte în peisaj, un artist cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură cu înclinațiile lui (administrator pe litoral, vînzător la PECO, muncă de teren cu echipe geologice...). S-a stabilit definitiv la Paris în 1983, unde trăiește din lecții de...
1 poezii, 0 proze
AOAlexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Florin Chilian
\"Florin Chilian este o figură destul de puțin mediatizată în peisajul, destul de stufos, ce-i drept, al muzicii românești cu toate că în cercurile de specialiști este considerat principalul reprezentant al noii direcții avangardiste, deci deloc conformiste, pe care a adoptat-o muzica folk din România ultimilor ani. Mișcarea a început cu Mircea Florian și a culminat cu regretatul Valeriu Sterian și al său „The Very Best Of...”, unde se observă cel mai bine noul gen de orchestrare al pieselor, într-o manieră mai rock și la un ridicat nivel de profesionalism, cu intervenții serioase de chitară electrică și instrumente neconvenționale, atît electronice cît și instrumente orientale (buzuki, sitare), apoi instrumente de percuție specific africane etc. Desigur, schimbarea nu se realizează numai la nivel muzical. Versurile capătă și ele o nouă formă, mult mai modernă, fără să-și piardă nici sensibilitatea, nici profunzimea. Noii folkiști nu mai sînt tributari marilor poeți. Își scriu singuri...
0 poezii, 0 proze
Constant Cantilli
O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli întreprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Macedonski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Macedonski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...
3 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
Vuk Draškoviæ
S-a născut la 29 noiembrie 1946, la Meða, în Serbia, în apropiere de granița sârbo-română, într-o familie de coloniști din Herțegovina. Școala elementară a absolvit-o la Fojnica, gimnaziul, la Gacko, iar Facultatea de Drept, la Belgrad. Figură marcantă și uneori contradictorie a opoziției sârbe sub regimul lui Slobodan Miloševiæ. În 2004 este ministru de externe al Uniunii Statale Serbia și Muntenegru. În 1996, cu prilejul lansării versiunii românești a romanului „Cuțitul“ a fost oaspete al Timișoarei. A publicat până acum câteva romane de succes la public, majoritatea fiind deja traduse în limbi de circulație internațională. Dintre acestea amintim: Judecătorul Cuțitul Consulul rus Rugăciune Noaptea generalului Romanul cuțitul a fost tradus în limba română de Dușan Baiski și a fost publicat în 1995, la Editura \"Helicon\" din Timișoara.
2 poezii, 0 proze
VWVirginia Woolf
Virginia Woolf (n. 25 ianuarie 1882, Londra, d. 28 martie 1941, Rodmell) a fost o scriitoare și eseistă engleză, una dintre precursoarele romanului modern. Între cele două războaie mondiale, a fost o figură marcantă a societății literare londoneze și membră a grupului Bloomsbury. Virginia Woolf (născută Virginia Stephen) s-a născut la Londra, a crescut și și-a făcut educația într-o familie victoriană clasică. În 1895, în urma morții mamei, a făcut primul episod de depresiune afectivă dintr-o lungă serie ce i-a urmat. După moartea tatălui său (Sir Leslie Stephen, redactor și critic literar) în 1904, s-a mutat împreună cu sora sa Vanessa într-o casă din Bloomsbury, unde s-a format cercul de intelectuali cunoscut sub numele de Bloomsbury Group. Virginia Woolf și-a început cariera de scriitoare în 1905, publicând în suplimentul literar al ziarului The Times. În 1912 se căsătorește cu Leonard Woolf, funcționar și teoretician politic. Primul ei roman, The Voyage Out, este publicat în anul...
1 poezii, 0 proze
Valeriu Sârbu
Vineri 4 decembrie 2009, dimineata, a incetat din viata intr-un spital din Braila scriitorul Valeriu Sirbu, in varsta de 78 de ani. Poet, prozator, eseist, dramaturg, Valeriu Sirbu este unul dintre putinii autori dedicati in exclusivitate teatrului radiofonic, pentru care a scris un numar mare de piese, majoritatea cu o tematica de actualitate, un anume fel de actualitate, temele si subiectele sale fiind putin frecventate de alti autori. Valeriu Sirbu Valeriu Sirbu va fi inmormantat luni 7 decembrie, la ora 13, la Cheia.Nascut in 18 septembrie 1931, la Bujoreni, Valcea, Valeriu Sirbu face o figura aparte in literatura contemporana. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), arta poetica scrisa cu amaraciune si autoironie de un literat care crede inca in valorile spiritului, a debutat in 1969 cu volumul Poeme banale, continuand sa publice poezie (Ora translucida, 1974, Pregatirea pentru echinox, 1977, Amfora de rezerva, 1979, Antinomii, 1986, Invinsi de abstractiuni, 1995, Partitura...
1 poezii, 0 proze
figura cu placa
de Adina Ungur
de câte ori mă întorc la mine lumea zice că fac o figură interesantă cel puțin bună de imortalizat într-un tablou impresionist cândva de mult fără instructajul de acces mi se trântise o placă pe...
chestii
de Silvia Goteanschii
uneori am chef să scriu lucruri trăznite chiar dacă acest tip de scriitură nu mă prinde de exemplu despre cum m-am îndrăgostit de urâtul liceului îl chema jorik și amicii îmi spuneau că e urât cu...
Și ieri va fi o zi... - I -
de Emil Iliescu
În memoria bunilor mei colegi, Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun Pe sub colonadele ce păreau uriași din sticlă transparentă răsunau acordurile unui slow plin de tristețe. Tristețe ce se...
Cronici. Însemnări din cămașa de forță
de marin badea
La etaj, sunt cei tăcuți. Dacă taci îndelung, ai figura unui om înțelept. E curat. Așternuturile sunt strânse, deși e puțin trecut de ora 8:00. Ferestrele sunt deschise. Larg. Au gratii. Se aud, pe...
Stăpânul zilei
de Ghinea Nouras Cristian
Umbla gâb, de parcă tocmai cineva i-ar fi ars o scatoalcă după ceafă, de parcă ar fi avut o săgeată înfiptă în spate, de care încerca disperat să scape. Privea lumea prin ochelarii lui bătrâni și...
„Rock în Praga” sau Retrăirile unui om de zăpadă
de florin caragiu
O excursie la Praga, contemplarea arhitecturii, carnea măcinată de ploaie, căutarea furibundă, vizitarea unei expoziții Dali, lecturi din Kafka și pași de dans se conectează la numele Adela, nod de...
If tomorrow never comes
de monika prath
Candva...un februarie,o seara taioasa, rece si un cer imens deasupra noastra,cu multe stele pierdute-n necunoscut. I se spune \'Pictorul\'.De fapt il cheama Iulian. Am nimerit intamplator in...
Despre școală, mai în glumă, mai în serios
de Vali Slavu
M-am născut pentru a fi dăscăliță. Puteam fi, cu siguranță, și un bun grădinar, dar mi-a fost hărăzit să am grijă de altfel de flori – bobocii de oameni, pe care să-i învăț să crească frumos. Când...
Ziua în care mi-am văzut Moartea cu ochii
de Emil Dogaru
Încă de când mă trezisem apatia îmi cam dăduse târcoale. N-aveam mai nimic de făcut de dimineață. Întâi și-ntâi, nu trebuia să merg la slujbă. Și mi-am zis: ce-ar fi să mai lenevesc un pic?! Poate că...
Migrații (6) - 1980 - Virgil, Felix
de Laurențiu Orășanu
(continuare) În 1980, pe când era în anul IV, lui Virgil Petrescu începuse să-i placă de fata profesorului Chriacescu. Era colegă de an cu el. Nici nu era de mirare. Felicia, Felix cum îi spunea...