"fidel unei singure rugăciuni" – 3022 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
TMTudor Musatescu
Tudor Mușatescu (n. 22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970, București) a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român. A absolvit facultatea de litere și filozofie și facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat, "contaminat" de înclinațiile artistice ale mamei sale, Tudor Mușatescu este cuprins de patima scrisului încă din anii de școală. Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, "Ghiocelul", cu versuri, schițe și chiar cu o piesă de teatru, intitulată "Ardealul". A scris schițe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru. La maturitate, atât ca vârstă, cât și ca formație artistică, Tudor Mușatescu se dedică trup și suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător și proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut...
4 poezii, 0 proze
MGMarcel Gafton
Marcel Gafton (1925-1987) a fost un poet și traducător român. A absolvit studiile liceale la Brăila și alege Facultatea de Drept a Universității din București pe care, însă, nu reușește s-o finalizeze. Încă din vârsta adolescenței, debutează cu poeme în Revista Fundațiilor Regale, primul său volum va apărea însă abia în 1972. Volumele sale îl impun drept un poet de „accentuat rafinament lingvistic”; Ștefan Augustin Doinaș, crede că Gafton este un mare amator de cuvinte ne-poetice cu ajutorul cărora ilustrează „un orizont de candori și miraje, de străvezimi și plutiri”, orizont moral și senzitiv deopotrivă. Marcel Gafton e „un poet fidel lui însuși, cavaler al unei poezii de interior, care gândește într-o încăpere severă” (Emil Manu) și care se impune prin poeme rafinate până la esențe. Altfel spus, acest novator al limbajului poetic este „o individualitate nu numai în cadrul generației războiului, din care face parte, dar și în cel al generațiilor ulterioare de poeți” (Ion Cristofor)....
4 poezii, 0 proze
VBVasile Til Blidaru
Topograful epigramist Vasile Til Blidaru, născut la 1 ianuarie 1949, a îmbrățișat din fragedă tinerețe catrenul epigramatic, debutând în ziarul local Viața Buzăului. Ca membru al U.E.R. s-a dedat la acte de umor în "Lumea Epigramei" (volum antologic publicat de U.E.R.) și în diverse reviste: Spinul, Papagalul, Post-scriptum, etc. iar în anul 1997, în urma unei lovituri de stat... pe gânduri, a devenit președintele Atelierului "Amprenta", cel dintâi cenaclu al epigramiștilor buzoieni. A rămas și va rămâne, până ce "moartea îi va despărți", fidel Zânei Ironiilor, promisiunea fiind pecetluită de următorul catren: Timpul epigramei Când sunt cuprins de nostalgie Și văd în jur atâtea drame Încep să scriu o poezie Și-mi ies mai multe epigrame.
2 poezii, 0 proze
MLMario Vargas Llosa
Mario Vargas Llosa este un scriitor peruan născut în 1936 la Arequipa (Peru) și a copilărit în Bolivia împreună cu mama și bunicii materni, închipuindu-și că tatăl lui e mort și că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie își părăsise soția însărcinată și avea să-și revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 și 1952 urmează cursurile unei școli militare din Lima – experiența descrisă în primul roman, Orașul și câinii (1963). În 1955 se căsătorește cu o mătușă, provocând mare scandal în familie, și divorțează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verișoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franța ca profesor de spaniolă și ziarist. După o tinerețe în care se apropiase de comunism, ia distanță față de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism. Călătorește, predă la universități din America și Europa, devine scriitor celebru prin forța epică,...
11 poezii, 0 proze
FMFrédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
VCVlad Colceriu
Poezia este stilul literar care permite gândului să exploreze fără limite – un mediu unde spațiul, timpul și chiar bunul simț devin maleabile, deschizându-se în absolut orice direcție. Ea este suportul pe care cuvântul poate lua orice formă și crea orice conținut, transcendând convențiile și constrângerile obișnuite. Mai mult decât o simplă artă a cuvântului, poezia este un mesaj universal, un limbaj care poate exista independent de receptor. Cititorul poate fi oriunde sau nicăieri, iar prezența sau absența lui rămâne neesențială pentru existența poeziei. Poezia este, așadar, o manifestare a libertății absolute, un univers în care sensul se naște și se conturează liber, rămânând fidel doar sieși.
79 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
NBNicolae Budurescu
Nicolae Budurescu s-a născut la București la 28 iunie 1888. A absolvit Colegiul național "Sf. Sava". Licențiat în litere și drept, va profesa mult timp avocatura în București, activitate împărțită cu funcții politice de oarecare prestigiu (deputat, etc.). În tinerețe frecventează un timp cenaclul macedonskian, despre care publică un util articol de Amintiri... (Gazeta literară, 11 noiembrie 1965). Se apropie apoi de grupul simbolist de la Viața nouă, căruia-i rămâne fidel până la încetarea apariției revistei. Membru al Societății Scriitorilor Români de la înființare (1912). Fost ministru, subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri (1933–1934) sub guvernele I. G. Duca și Gh. Tătărescu. A fost arestat pe 5 mai 1951 și închis la Sighet. OPERE: Poema navelor plecate, Crepusculare, Poema toameni, Buc., Tip. Poporul, 1912. COLABORÃRI: Semănătorul (1909, 1910); Viața nouă (1910-1919); Flacăra (1910-1912); Versuri (1911); Insula (1912); Farul (1912); Rampa (1912); Citiți-mă...
3 poezii, 0 proze
BCBartolo Cattafi
S-a născut la Barcellona (Messina) la 6 iulie 1922. A urmat studii de drept fără a-și exercita vreodată profesia, dar menținându-se tot la fel de distant față de orice ambianță literară. A călătorit în Europa și Africa, rămânând însă totdeauna fidel peisajului messinian. Debutează editorial cu placheta Nel centro della mano (1951), după care au urmat: Partenza da Greenwich (1954); Le mosche del meriggio (1959); Qualcosa di preciso (1961); L\'osso, l\'anima (1964); L\'aria secca del fuoco (1972); La discesa al trono (1975); Marzo e le sue Idi (1977); L\'allodola ottobrina (1979). A murit la Milano la 13 martie 1979. Acest poet ce „se preface pentru a supravieții printre morții trufași/mai mult mort decât viu”, a învățat bine lecția poeziei metafizice montaliene și a depășit-o; în fragmentarea impresiilor desprinse din pânza realului el țese cu o lentă plictiseală tragică câteva pete, câteva „dâre” ale propriei existențe ce se colorează brusc în roșu și dau strania senzație că extincția...
0 poezii, 0 proze
AAAtzberger Alexandru
"Hospitalario y fiel en su reflejo donde a ser apariencia se acostumbra el material vivir, esta el espejo como un claro de luna en la penumbra. Pompa le da en las noches la flotante claridad de la lampara, y tristeza la rosa que en el vaso agonizante tambien en el inclina la cabeza. Si hace doble el dolor, tambien repite las cosas que me son jardin del alma y acaso espera que algun dia habite en la ilusion de su azulada calma, el Huesped que le deje reflejedas frentes juntas y manos enlazadas."
12 poezii, 0 proze
fidel unei singure rugăciuni
de Stanica Ilie Viorel
de atâtea ori nu m-am lăsat înfrânt și n-am prins sfinți în calendar rând pe rând să-i dezleg de păcate oricum n-au mi-am ales un singur dumnezeu unul care să mi se arate în fața casei pe deal prin...
voi muri mestecind ceara de cer
de angela furtuna
voi muri mestecând ceară de cer (lui Riemer Haim, profesorul care m-a învățat că nu trăiești decât atâta timp cât întrebi : de ce?\") gândul că voi muri mestecând deja ceară de cer crește în mine cu...
Ionut Caragea - Absenta a ceea ce suntem
de angela furtuna
Ionuț Caragea scrie frenetic, probabil cu energia celui conștient de valoarea de secundă a cuvintelor ce generează absența a ceea ce suntem . Semnalăm în cele ce urmează cea mai recentă apariție a...
Pe litoralul tău
de Sergiu Burlescu
Pe litoralul tău al singurătății între două apusuri zăbovește tăcerea cu valuri ce spală urmele unei nopți de amor. O corabie veche cu pânze însângerate ancorează la țărmul iubirii de sare scoicile...
Fericirea – suburbie a minții
de Carmen Sorescu
te car în spate ca pe-o raniță grea plină cu pietre, nici nu știi ce-mi trece prin minte ce asemănări, ce imagini am pe retină făcând zilnic drumul până la tine de sute de ori și să nu te găsesc aș...
Cuvinte dulci pentru o viață lungă
de Toth Arpád
Părerea mea personală pe care mi-am format-o ca o concluzie, din normanul de cărți citite, precum și din cele auzite de la persoanele care au dobândit calitatea unui guru, despre cum ar trebui să fie...
Cartea
de Liviu-Ioan Muresan
Și trecu o vară și se făcu toamnă. Apoi iarnă. Atunci am ieșit pe ușă mai hotărît ca niciodată. M-am oprit la oficiul pentru recrutarea forței de muncă și am acceptat. Voi lucra zilnic cîteva ore,...
Umbră lucidă, de Ionuț Caragea
de Teodor Dume
Pe 12 aprilie scriitorul IONUÞ CARAGEA va împlini 41 de ani, dintre care jumătate i-a dedicat scrisului. Acum la ceas de sărbătoare mă bucur că am șansa de a-i spune un călduros și prietenesc "LA...
Eminescu de Ipotesti si Sf. Francisc de Asissi
de ciprian
Un proverb spune: „Sa nu dispretuiesti mana celui care te hraneste”. Geniul incontestabil al literaturii romane Eminescu de Ipotesti a fost cel care ne-a hranit cu mierea cuvantului romanesc. Cu...
Elanul insulei
de Lucian Blaga
AMARACIUNEA OCEANULUI. - Raul ar putea sa-si inchipuie ca se revarsa in ocean numai din dorinta sincera si dezinteresata de a-l indulci. GAND SI PRACTICA. - O \"ideea\" Aplicata e un inger cazut....