"elogie" – 2577 rezultate
0.01 secundeMeilisearchion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
MDMaitreyi Devi
Maitreyi Devi (n. 1914 — d. 1990) a fost o poetă și romancieră născută în statul indian Bengal. A fost fiica filosofului Surendranath Dasgupta. Versurile ei au fost elogiate de Rabindranath Tagore. În 1933, Maitreyi Devi l-a întâlnit pe scriitorul român Mircea Eliade, care studia sanscrita cu tatăl ei și era găzduit de acesta. Legătura de dragoste dintre cei doi a fost sursa de inspirație a romanului eliadesc Maitreyi. Maitreyi a fost neplăcut surprinsă de această relatare și a scris propria sa versiune a întâlnirii: Na Hanyate, în limba bengali, sau Dragostea nu moare, în românește. În această lucrare, Maitreyi dezminte alegațiile de natură sexuală din romanul lui Eliade.
12 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
DUDamian Ureche
Damian Ureche a fost un poet român care a trăit la Timișoara. S-a născut la Slătioara, la 2 septembrie 1935 și a încetat din viață la Timișoara la 15 ianuarie 1994. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1967. A publicat 21 de cărți, remarcându-se mai ales prin Elegie cu Francesca da Rimini și Spectacolul privirii. A fost redactor la revista Orizont.
17 poezii, 0 proze
ALandrei lazăr
Născut pe 10 noiembrie 1984, în Iași Debut literar în revista liceului, cu poezii – înca din primul an de liceu – 1999. Decembrie 2004, debut cu poezie pe un site local „La trandafirul proaspat” de unde este izgonit din anumite motive pe care le păstrează secret; Ianuarie 2005 debut cu poezie pe „club literar poezia” - [http://incercariliterare.club.ro], club în care este membru activ și în present. Sfârșitul lunii februarie a anului 2005 i-a adus debutul literar pe site-ul de literatură www.poezie.ro, cu poezia “Sortirea”. Scriitor romantic, a elogiat suferința și iubirea așa cum el însuși a trăit-o.
48 poezii, 0 proze
AAnvari
Anvari (1126–1189), full name Awhad ad-Din 'Ali ibn Mohammad Khavarani or Awhad ad-Din 'Ali ibn Mahmud was one of the greatest Persian poets. He was born in Abivard of (now in Turkmenistan) and died in Khurasanian Balkh, now in Afghanistan, and studied science and literature at the collegiate institute in Tun (now Firdaus, Iran), becoming a famous astronomer as well as a poet. Anvari's poems were collected in a Deewan, and contains panegyrics, eulogies, satire, and others. His elegy "Tears of Khorasan", translated into English in 1789, is considered to be one of the most beautiful poems in Persian literature. The Cambridge History of Iran calls Anvari "one of the greatest figures in Persian literature". Despite their beauty, his poems often required much help with interpretation, as they were often complex and difficult to understand. Anvari's panegyric in honour of the Seljuk sultan Sultan Sanjar (1117–1157), ruler of Khorasan, won him royal favour, and allowed him to go on to enjoy...
2 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
MDMarceline Desbordes-Valmore
Marceline Desbordes-Valmore (June 20, 1786 - July 23, 1859) was a French poet. She was born in Douai. Following the French Revolution, her family emigrated to Guadeloupe. In 1817 she married her second husband, the actor Prosper Lanchantin-Valmore. She published Élégies et Romances, her first poetic work, in 1819. Her melancholy, elegiacal poems are admired for their grace and profound emotion. Marceline appeared as an actress and singer in Douai, Rouen, the Opéra-Comique in Paris, and the Théâtre de la Monnaie in Brussels, where she notably played Rosine in Beaumarchais's Le Barbier de Séville. She retired from the stage in 1823. She later became friends with the novelist Honoré de Balzac, and he once wrote that she was an inspiration for the title character of La Cousine Bette.[1] Her poetry is also known for taking on dark and depressing themes, which reflects her troubled life. She is the only female writer included in the famous Les poètes maudits anthology published by Paul...
27 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
DKDimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
elogie
de cojocariu cristian-ilie
Aș vrea să plâng de fericire Și de tristețe aș vrea să plâng., Pentru că lacrima e psaltire A sufletului meu nătâng..... Și zi de zi mai scriu un vers, Cu a lacrimi cerneală pură. Ori de durere ori...
Limpezesc pânza temerii
de Silviu Somesanu
Elogiez cuvântul și-l purific de ură luminez întunericul și-i fac nod pus în gânduri clare de cristal, dureri se absorb în evlavia tăcerii, neodihna se acoperă de virtute și sufletul singur se...
Caracterizare
de Aleina Aleina
Sufletele toate ne sunt străine Ne-amăgim că trăim sferic, că elogiem martiri și neamuri, că ne iubim... Suntem opaci și stinși, măști aparente, praf de timp. Tânjim la complimente, la cărări de...
Ca...
de Gheorghe Madalina
Ca un Marte dezlantuit cand te infurii, Ca un copil la spovedanie cand te destainui, Ca grecul Platon cand filosofezi, Ca si Erasmus cand elogiezi. Ca un leu in cusca cand te simti ranit, Ca un...
Intocmai pentru tine
de Bogdan Vaciu
Imi amintesc cand te`am zarit, O clipa ferecata-n timp, O clipa ferecata-n suflet, Si te iubesc,de ce sa mint?! Si-nca-ti elogiez sarutul, Ce mi l-ai dat dintai, Oh! Scurt a fost minutul, Dar e...
"Nitrat de Argint" - Delir - I
de Petrea Marian Iulian
DELIR [ I ] Reflect cu umbre o frântură de delir Ce se așterne cu picături de miere, Sub cânt de vânt, născând elogiere În cupa cu venin - divinul chilipir! Se înfășoară cu voalu-i de cașmir Ce...
caleidoscop senzorial
de FLOARE PETROV
furnicar de gânduri prin minte trebăluiește păienjenișul grijilor îl iau cu pămătuful precum un ostaș sufletul mărșăluiește condus de fanfara ce încântă văzduhul. în zori când privirile scanează...
emoții tropicale
de FLOARE PETROV
dragostea de viață nu expiră poartă cruciade prin univers se hrănește ia amploare și respiră aerul liric al timpului divers. elogiez destinul meu de corifeu nu l-aș schimba cu nici o avere focul...
CREAÞIE
de Florin Opran
Unii oameni scriu pentru a exista. Si tocmai acei oameni nu exista… Unii oameni scriu pentru a se revolta. Si tocmai acei oameni sunt cei mai tacuti dintre noi… Unii oameni scriu pentru a fi...
pentru Anda si Corina
de Florin NEDELCU
draga Andă si Corină voi frumoase fara vina va spun sincer apasat caci de mine v-ati luat casapit am fost si sunt iar de vodoo nu mi-e frica vara viforul ascult si-o anduta mititica cu umilinta...