"disperare" – 14747 rezultate
0.01 secundeMeilisearchalina dumitrescu
Scriu in franceza cu cerneala viselor absorbite in aerul copilariei si cu disperarea absorbita dupa
1 poezii, 0 proze
DBDick Bulan
"Simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi"(E.Cioran) "Faptul ca exist eu dovedeste ca lumea n-are nici un sens"(E.Cioran) "Fiecare om poarta nu numai viata sa, ci si moartea sa."(E.Cioran)
6 poezii, 0 proze
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
PLPteancu Laura
Ne nastem frunze pe acest pamant. Cu timpul dobandim scoarta, radacini, flori care se nasc si mor in liniste sau in disperare. Intotdeauna in buzunarul cel mai minuscul si mai intunecos pastram un vis, ca un bob de mazare intr-o pastaie.
46 poezii, 0 proze
CSCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
HCheghedus camelia
Am absolvit în 1990 Facultatea de Chimie-Fizică a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în 2004 pe cea de Matematică-Informatică a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, și nu de puține ori mă întreb la ce-mi folosește... "Mă încăpățânez să caut fantomele în locurile cele mai vii, cele mai reale, cu certitudinea existenței lor, undeva între noi, lângă mine, aici sau aiurea, pe această stradă sau poate, chiar în această casă. E vorba de o relație între vii, între oameni care se caută cu disperare, care răscolesc înnebuniți mulțimile calme ca să se găsească, fără să aibă alt indiciu decât certitudinea existenței celuilalt, neavând unul despre altul decât vaga idee pe care exasperantele apariții înaintea întâlnirii le-o dau.” Gellu Naum kam997@yahoo.com
226 poezii, 0 proze
ALAlfred Lichtenstein
Scriitor german expresionist. Studii juridice la Erlangen. S-a remarcat printr-o serie de poezii și proze scrise într-o manieră grotescă ce amintește de stilul prietenului său Jakob von Hoddis. A murit pe front la Vermandovillers (Somme). "Der einzige Trost ist: traurig sein. Wenn die Traurigkeit in Verzweiflung ausartet, soll man grotesk werden. Man soll spaßeshalber weiter leben. Soll versuchen, in der Erkenntnis, dass das Dasein aus lauter brutalen, hundsgemeinen Scherzen besteht, Erhebung zu finden." (Unica consulare: să fii trist. Cînd tristețea degenerează în disperare trebuie să devii grotesc. Trebuie să trăiești mai departe de dragul jocului. Trebuie să încerci să găsești încîntare în cunoașterea faptului că existența e făcută din glume cu totul brutale și pline de mîrșăvie.) *** Alfred Lichtenstein (* 23. August 1889 in Berlin-Wilmersdorf; † 25. September 1914 bei Vermandovillers, Somme, Frankreich) war ein deutscher expressionistischer Schriftsteller. Als Sohn eines...
14 poezii, 0 proze
VBVladimir Bukovsky
Disidentul sovietic Vladimir Bukovsky (nascut in 1942) a avut de-a face cu represiunea sovietica inca din scoala (exmatriculat fiind in 1959 pentru ca a editat o revista neautorizata). In 1965 a fost arestat pentru organizarea unei demonstratii in apararea lui Alexander Ginzburg, Yuri Galanskov si a altor disidenti; a fost eliberat in ianuarie 1970. In 1971 a reusit sa trimita in Occident 150 de pagini de documente privind abuzurile din institutiile psihiatrice sovietice. Impreuna cu Soljenitan si Saharov, Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupa plecarea in Occident, unul dintre cei mai inversunati critici ai sistemului sovietic. In Anglia, unde s-a stabilit, in America, unde si-a luat doctoratul, in Germania si in alte tari, unde a fost tratat de mari sefi de stat ca partener de discutii egal, Bukovski a aparat libertatile si drepturile omului din Est cu disperarea celui ce si-a petrecut in inchisoare doisprezece ani si jumatate. *** Vladimir...
1 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
ECEmil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța. Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul...
87 poezii, 0 proze
Disperare
de claudia moaga
As vrea sa strig ca mi-e frig si mi-e frica, Ca vantul ma ingheata si ma face mica, Ca ploaia ma bate ranind, sangerand, Ca fug de lume impiedicandu-ma, plangand. As vrea sa strig ca-i intuneric si-i...
Disperare
de Denes Victor
E târziu iar pleoapele bat tot mai greu eliberându-mă de durerea luminii. Sunt singur, doar eu. Cuvintele, suratele îmi vin avalanșe dar ceea ce spun nu are vre-un sens sau vreo importanță; gândiri...
disperare.....
de Bogdan
autoprostire....de ce ??.....asha suntem totzi...de ce ??...nu stiu...de ce ??.....eh...belele stau si ma gandesc daca e bine sau nu...poate ca se poate ca nu...raspunsul concret nu o sa il aflu...
DISPERARE
de V. Stan
Unde se poate gasi fericirea? dau totul pentru ea; Este de vanzare? Pe ce taram al fanteziei locuieste fericirea? Spuneti-mi unde este,unde o pot gasi; am nevoie de ea sa omoare tristetea ce ma...
Disperare
de Bogdan
Disperarea mă cuprinde, mă disperă, mă surprinde Aș vrea să mă lase-n pace, să nu mai stau ca pe ace, Să mă uit la ce-i în jur, să-i văd partea bună, nu? Să privesc în disperare spre a mea,...
Disperare
de cretu alexandru
As vrea sa fiu o stanca de piatra, fara ochi, fara urechi, fara inima, o stanca doar. Vremea sa treaca pe langa mine ca un fluviu imens. Ani, secole, milenii de durere, de vaiete neintrerupte de jale...
Disperare
de Cristina
Departe sint de tine si vremea cenusie- Vine. Departe sint de casa, Nelinistea, tacerea Ma apasa. Nu am puteri si viitorul sumbru- Imi pare nestiut. Sint trista si distanta ma-nfioara, O...
disperare
de cristi zamfir
Ii stigam umbrei mele sa nu plece, sa mai stea langa mine. Strigam dupa ea cu disperare... Lumina palida a amurgului mi se prelingea peste trup, iar umbra mea nebuna ma parasea si ea ca si tine......
Disperare
de Ramaiana Pana
Cer si pamant, Cer si pamant, Nu ma striviti, Inca nu vreau mormant! Da, am cazut Din cer pe pamant, Nu ma umiliti, Voi, vorbe in vant! Ma voi ridica Si voi re-nvia, Din crater de suflet Sa creasca...
Disperare
de Adriana Logofatu
Disperare Viata ma-mparte in doua, trecutul se-mparte la doi, Lumina din umbrele noastre, m-arunca inapoi. Pierduta de tine, prea multe ganduri ma plang. Iubite,ma sfasii in doua Alerg...valuri de...