"deznădejde în doi" – 1965 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGrigore Popovici
Grigore Popovici, țăranul-rapsod din comuna Rădășeni, și-a lansat al doilea volum de poezie. Sub titlul "Poezii patriotice și pamflete în clocot", poetul octogenar își revarsă nemulțumirea față de peisajul politic al începutului de mileniu. Mare parte din titlurile celor 90 de poezii și pamflete sînt sugestive pentru mesajul pe care Grigore Popovici îl transmite cititorilor: "Simptomele României", "Balada FNI-ului", "Moțiunea de cenzură", "Balada unui politruc", "Parada medicilor", "Pamfletul votului din 2004" etc. Născut în 1923, Grigore Popovici a fost un elev foarte silitor, chiar un autodidact, însă, pentru că tatăl său a fost membru în Partidul Gărzii de Fier, a fost fie nevoit să renunțe la școală. Năzuințele sale de a continua liceul și formele superioare de învățămînt s-au spulberat. După participarea la cel de-al doilea război mondial, deznădejdea autorului a fost amplificată de calvarul comunist. "Inspirat de dezastrul țării, am început să aștern pe hîrtie versuri contra...
3 poezii, 0 proze
mercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
rusoiu raluca
Textele mele...sa ma gandesc ...ce pot sa spun despre ele?!Sunt cuvinte rupte din suflet,scrise in urma unei lovituri demonice.Cicatrice am inca si azi...tot ce am scris am simtit pana in adancul sufletului,am trait pana in adncul maduvii si am gandit ...poate... pana in adancul neuronului.Acestea reprezinta "Moartea unui inger" dupa cum am si o proza, trecerea d la speranta la deznadejde,suferinta, dezamagire, si, in sfarsit, la moarte.Poate suna prea dur moarte, dar nu ma refer la moartea trupeasca, ci la cea sufleteasca, ceea ce este si ma dur.Poeziile mele sunt lopeti d pamant puse una peste alta pentru a-mi ingropa viata.Prin poeziile mele si proze sper ca lumea sa invete ceva din ele si sa nu faca aceleasi greseli ca acele "personeje lirice".Totul incepe frumos, la inceput cuvinte frumase, inaltatoare, dar treptat, treptat duc spre morminte , demoni, iad etc.Insa in spatele acestor cuvinte se afla cel mai amar sentimet-dragostea.Ce a fost dragostea pentru mine?!moartea ingerului...
60 poezii, 0 proze
dar George?
Incep si ma termin in aceasi clipa, in aceasi esenta diluata a starilor. Incerc sa inteleg clipa innoirii si inevitabila clipa a deznadejdi. Si totul nu depinde decat de noi. Devenim ce vrem, e raspunderea noastra, indiferent de jocurile subtile ale detinului. Timp este destul, asta conteaza cel mai mult. Am o stare care incepe sa semene cu viata, am niste ganduri care incep sa semene a idei. Cred ca inima incepe sa bata incet, incet sa nu produca proabusiri.
1 poezii, 0 proze
Ilarie Voronca
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...
110 poezii, 0 proze
Barbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
deznădejde în doi
de Daniela Luminita Teleoaca
hai ridică-te ridică-te și mergi mai departeee... e greu pământul ce-ți atârnă lânced în tălpi abandonate și urmele urmele nici că se mai văd umbre de stafii ce se-acoperă de la sine automat...
Experienta
de Iris Cruceru
Nu pot lasa noaptea sa ma astepte, asa ca m-am hotarat sa alerg inspre ea cu viteza viselor nemarturisite. Jumatate de gand a ramas afara din bezna, in timp ce restul… isi cauta salas in inima...
Negru-violet
de Alexandra Lache
Statui ale inutilității umane, Atât mai suntem: granit sever, fără formă. Ilustru necunoscut apus al credinței, Demn, neclintit apogeu al mândriei prostești, Uite-ne ajunși din lac într-un abis...
Simboluri
de Safta Mariana
ALINA SAFTA Doina și dorul valorificate în opera lui Cezar Ivănescu Prin ciclul intitulat Doina poetul se leagă de tot ce este specific poporului român. În versurile sale, poetul aduce în prim–plan...
Ce era să fie, a fost
de Silviu Somesanu
Era stăpânită de ceva ce nu bănuia sub pielea ei se plimba un ins care-și făcuse sub ea acoperiș. Inima i-a destăinuit trupului dar nu s-a întâmplat nimic. Convinsă de adevărul cuvintelor, credea în...
***
de mirela
Si a mai trecut un an... si toata lumea credea ca vom ramane impreuna. Erai un barbat pe care nu il poti uita usor. Si erai si singur, si erai nu mai mult de doua cuvinte. Si in fiecare seara...
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi
de Camil Petrescu
CARTEA ÎNTÂIA La Piatra Craiului, în munte Diagonalele unui testament E tot filozofie... Asta-i rochia albastra Între oglinzi paralele Ultima noapte de dragoste LA PIATRA CRAIULUI, ÎN MUNTE În...
portret
de Daniela Luminita Teleoaca
se ivise și ne ivise și pe noi cândva, demult pentru că așa trebuise să se întâmple. și s-a întâmplat. iar ea, ca și noi, se supusese, fără prea multe ifose. purta chică pe spate băiețește deși nu se...
Unde am greșit...???
de Nelia Viuleț
Ce este viața? Un drum deschis către un zâmbet sau către o lacrimă. Pe niște petale de flori am găsit delicatețea unui zâmbet. O lacrimă am cules din tăcerea mea... Stropii de ploaie au căutat...
Soare în Miez de Noapte - Capitolul 12
de Elena Kostenczyk
12. Complicații Bella și cu mine ne îndreptarăm în tăcere către laboratorul de Biologie. Încercam să mă concentrez asupra momentului, asupra fetei de lângă mine, asupra a ceea ce era real și...
Despre mine în ansamblu existențial
de FLOARE PETROV
Prin voința divină m-am născut a doua zi de Paște, într-un sat din județul Sălaj, Marca, la marginea unei mari păduri seculare, m-am născut cu iubirea Tatălui Cresc în mine, cu iubirea părinților mei...
Lunetistul
de Cristian Rosu
Catarat in stejarul batran de citava secole,Lunetistul privea cu ochi sticlosi satucul ce se afla la doi kilometri de liziera padurii.Fusese instruit sa ucida victima numai cu o singura lovitura...
De ce scriu ?
de Eugen Galateanu
În primul rând, din indecență. Orice scriitor este un pic de exhibiționist. Atâta doar că în loc să bați parcurile într-un parpalac larg așteptând junele copile de la școală-îți expui rușinea unui...
Sunt doar umbra unui drum la nehotărât hotar
de ghinea vasile
În 2009 la Editura „Mesagerul” din Chișinău a apărut volumul „Rădăcină înstelată” semnată Constantin Marafet, cu o „Deschidere”, mărturisire de credință cu „O, Doamnă poezie, ucenic/ rămân în veac...
