"destinatarul" – 783 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
NHNicolae I. Herescu
Nicolae. I. Herescu, s-a născut la 6 decembrie 1906, în orașul Turnu Severin, și a murit la 16 august 1961, în Zürich (Elveția). Provenea dintr-o familie boierească, între membrii căreia s-ar fi numărat și Udriște Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova și Facultatea de Litere și Filosofie, secția de limbi clasice, din București. Și-a continuat studiile de specialitate la Paris (1927-1929), obținînd în 1929 doctoratul în litere. Numit la catedra de limbi clasice a Universității din București, a urcat rapid treptele didactice, devenind profesor universitar. A fost destinatarul a numeroase scrisori provenind de la nume ilustre ale literaturii române: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Pillat, Agatha Grigorescu-Bacovia. Latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București (1937–1945), a fost președinte al Societății Scriitorilor Români, director al Fundațiilor Culturale Regale...
1 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
destinatarul
de Ștefan Petrea
ești ridicol, amice, cu toate femeile tale de paie le aprinzi cum ți-ai aprinde țigara după din Sângele Domnului mai beau o cupă sunt beat și umblu-aiurea pe cărare rostesc o rugă cu înflăcărare la...
destinatarul necunoscut sau mort
de ioana negoescu
am în față respirația lui care se prelungește mult într-un suspin au încărunțit majoretele. nu se mai poartă diolen (dar mama nu știe) îi așez chipul de bărbat tânăr în rama coclită verzuie pentru...
când destinatarul s-a crezut liber
de Murza Narcis Ioel
din tine a rămas fantoma din mine ruina bântuită voi fi un erou sau cine știe un geniu- eroii și geniile întotdeauna au știut să trăiască singuri ce te face să crezi că ești nevinovată că lumea va...
m. sau destinatarul fără scrisori
de Ela Victoria Luca
dragă m și de aici nu am știut ce să mai scriu, începusem un scenariu, doar două personaje cândva principale și o puzderie de amatori, desculți, mizeri, măști de iarnă în decembrie se redeschidea...
zâmbet orfan
de Vali Nițu
în decorul grizonat al destinatarului am găsit scris numele meu în dreptul lui dorințe mari răspunsul la post restant era simplu … putințe mici în fond și la urma urmei filozofie de week-end ucisă ca...
Fără destinatar
de Alina Maria Ivan
astăzi îmi curăț rănile împachetez ura și pun fundă roșie destinatarul nu mai contează oricum nu-ți mai știu numele adresa o am scrijelită în piele undeva pe coapsa dreaptă dar am turnat acid nu se...
Corespondență
de george ionita
Eu sunt un expeditor de suflet în cuvinte către tine destinatarul de oriunde... de oricând... Și poate într-o zi îmi vei răspunde chiar dacă la adresa mea prin spartele ferestre doar vântul va...
Sepia
de Vătafu Gabriela Teodora
Scrisorile din necunoscut și-au schimbat caligrafia-mi dragă/ destinatarul a plecat în călătorie fără să-mi returneze scoicile/ rămas bun mi-a spus pe vapor/ au cântat viorile. vântul gâdilă ramurile...
Babel
de Negru Vladimir
trenul acesta circulă pe interzis cu luminile stinse ca un plic fără adresă insuficient timbrat returnat destinatarului tu nu ții minte niciodată numele bărbaților așa poți nega mai ușor întâmplările...
Foi volante
de Adriana Camelia Silvia Popp
Inramam in argint, spre amintire eterna, portiuni din umila mea existenta; le amestecam ca pe piesele unui puzzle, fiindca ma temeam de anumiti ghicitori. Cateodata epistolam fara sa precizez...
Scrisoare uitată
de Mircea Elian
Þi-am scris o scrisoare și-mi e teamă C-am pierdut-o și n-o s-o mai găsesc. Nu-mi amintesc unde am lăsat-o Mi-e frică că nu-i îndeajuns de indiferentă Cu destinatarul Și o privire mai atentă ar...
dimineața se scurge
de vlad sibechi
în trupurile de metal de la periferie aici nu spune nimeni o vorbă bună deși căutăm cu disperare mâna unui prieten muscătura unui maidanez niște dovezi că încă mai trăim că anonimatul nostru în...
Scrisoarea
de cosmin peneghi
În urmă cu două săptămîni,într-o zi de luni, am găsit în cutia poștală o scrisoare. Nu m-a surprins faptul că nu erau trecute pe plic numele expeditorului și cel al destinatarului, l-am desfăcut,nu...
Poem
de Vasile Mihalache
De ziua mea am primit un cadou Împachetat în hârtie lucioasă cu fundă, Un colet pe care nu scria numele și adresa destinatarului. Eram numai eu în jur, de aceea l-am primit. L-am ridicat în brațe și...
proza
de Florea Ana-Maria
O scrisorica de amor, lasata pe pervazul unei ferestre catre neant. Uitata de expeditor, returnata destinatarului, deoarece ochiul geamului nu a fost gasit. Un cuvant de inceput, intr-o cerere...
între prima și ultima dragoste
de enea gela
au mai fost câteva întâmplări bilețele scrise de mână în școala generală fiecare literă semănând cu un pește viu zvârlit în uleiul încins perpelirea între luptă și abandon m-a ținut până printr-a...
Fluturiadă
de Eugen Popiți
- Vine, nu vine, vine, nu vine..., așa mă jucam plin de temere, dezmembrând margarete, în timp ce o așteptam pe mama să vină de unde era dusă. Drumul ei străbătea întotdeauna un parc, unde mai tot...
Inertialitatea coletariei de inimi
de Adriana Camelia Silvia Popp
Nu auzi frangerea vremii in miezul inimii mele, culegator de vise pe care le pierzi mereu prin buzunare? M-am nascut destinata a fi victima rasfatului tau, doar c-a trecut o vesnicie pana sa-mi vina...