Sepia

poezia are un sâmbure de aer vizionar (vezi strofa a treia, din care ultimul vers mi se pare ca se cere scos) și o melancolie care încheagă textul și rețin atenția odată cu senzația unui prag de schimbare, marcat de pierderi și jocul între ascuțirea (prăpăstii și culmi) și atenuarea (amintiri sepia) contrastelor. plăcut. mai trec.

ati subliniat cateva lucruri esentiale pe care voiam sa le transmit.
multumesc pentru sugestie si sinteza poemului atat de bine construita.

Gabi Teo

se conturează un cerc poetic excentric, uimitor: sepia - scrisoarea - caligrafia - destinatarul - călătoria - vapor - vioară - fotograf - cetate - soldat - norod - candelă - drum - prăpastie - gind - insomnie - amintire - sepia
imagini care se află in contrast, apoi, se intrepătrund, perceperea galantă a lucrurilor ireale și, un pic spleen
mai vin

Poemul este mai puțin \"solar\", tonalitatea schimbată îl face să planeze aproape de pământ. Nu știu dacă este vorba despre o excepție sau despre o transformare, dar îmi place - este altceva.

Ramona, tind sa cred ca este o alta treapta pe care o ating, rezultat al noilor experiente si cunostinte dobandite.
sunt incantata ca iti place.

multumesc,
Gabi

Silvia, acel contrast se realizeaza in functie de oscilarea starilor, formand un sir de ascensiuni si decadente emotionale continue.

iti multumesc,
Gabriela