"despre critică la veme de cumpănă " – 20461 rezultate
0.04 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh

scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca
Theatron
despre teatru
de Ioana Petcu

clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Alex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Tudor Arghezi
1880, 21 mai - Vede lumina zilei, la București, poetul care numele său adevărat este Ion N. Theodorescu. Pseudonimul său, Arghezi, provenind, explică însuși poetul, din Argesis - vechiul nume al Argeșului. Alți critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinți eretici, Arie și Geza. 1891 - 1896 - Cursurile liceului Sf. Sava. 1896 - Debut literar sub influența \"magistrului\" Alexandru Macedonski, în \"Liga ortodoxa\", semnând Ion Theo. 1900 - 1904 - Poetul e câțiva ani călugar la Cernica. În romanele sale mărturisește că nu era foarte atras de cariera de călugar, căci autorul ciclului Psalmilor era un eretic și nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii săi fiind un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. În romanul Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toată această lume. 1905 - 1910 - Călătorie în străinatate. Puțin timp la Paris, apoi la Mănăstirea Cordelierilor, unde e asaltat să devină catolic. Plictisit de insistențe,...
0 poezii, 0 proze
Nicu Caranica
Nicu Caranica s-a născut la 18 ianuarie 1911, la Bitolia, în Macedonia. Tatăl lui, Ion Caranica, profesor de muzică, dirijor și compozitor, a fost premiat, la recomandarea academicienilor George Enescu și Dumitru Caracostea, cu Marele Premiu "Năsturel", pentru lucrarea sa "130 de melodii populare românești", apărută în 1937. Mama sa Sevastia, era sora academicianului Capidan. Eta Boeriu, sora poetului a fost ea însăși poetă, traducătoare remarcabilă din literatura italiană veche și contemporană. Nicu Caranica a urmat școala primară și liceul la Turda (1919 - 1928) și Universitatea la Cluj (1928 - 1932). A urmat un prim an de studii în Franța, la Universitatea catolică din Lille. Și-a luat licența cu teza "La critique de Baudelaire", în 1932. Între 1935 și 1936, studiază la Sorbona și Ecole Normale Superieure, din Paris, lucrând la o teza de doctorat despre critica totală (plastică, muzică literatură) a lui Baudelaire, teză rămasă, din păcate, neterminată, din cauza neprelungirii...
4 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
Silv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
Lasse Söderberg
S-a născut la Stockholm în anul 1931. A publicat critică literară în paginile mai multor ziare și reviste suedeze, printre care „Dagens Nyheter”, „Expressen”, „BLM”. Debutează ca poet în anul 1955 cu volumul de poezii Akrobaterna (Acrobații), publicând după aceea numeroase volume, majoritatea excelând prin bogăția imaginilor. Printre acestea Sexton dikter (Șaisprezece poezii), 1991; Pilar mot månen (Săgeți spre lună), 1992 și Mitt nittonde år (Cel de-al nouăsprezecelea an al meu), 1993. În 1986 îl prezintă publicului suedez pe Emil Cioran, traducând cartea acestuia „Despre neșansa de a te fi născut”. Este inițiatorul Festivalului de Poezie de la Malmö. **** Lasse Söderberg, poet and translator from a variety of languages, was born in 1931 and eventually settled in Malmö where he started and for the last nineteen years has been the organizer and artistic leader of the International Poetry Days in Malmö. He has published — in addition to translations and non-fiction — more...
2 poezii, 0 proze
Gheorghe Istrate
Născut la Buzău,la 11 mai 1940,în satul Limpeziș,județul Buzău,România.Licențiat în Litere(1968),POET și jurnalist Nu se stiu prea multe despre acest scriitor, decat ca este stabilit in germania unde este membru al "Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern" - asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilor Asociatiei, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene. Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost președinte permanent al juriului celor 13 ediții ale Concursului național de creație literară „V.Voiculescu” – Buzău. Publica articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi...
4 poezii, 0 proze
Valeriu Sofronie
- Născut la 25 septembrie 1964. - Licențiat al Facultății de Filosofie din Bucuresti, 1989. - Am publicat în reviste ca “Pleiade” (Satu Mare), “Muntenia Literară”, “Renașterea culturală”, “Opinia” (Buzău), “Amphitrion”, “Arhipelag” și Vitralii (Rm Sărat), “Oglinda literară” (Focșani), “Lumină lină” (New York), "Convorbiri literare"(debut), “Luceafărul”. - Cartea de eseu “BLAGA – în și despre mister”. 2008, Editura Olimpus. - “Locuri în mine”, versuri, 2008, Editura Olimpus. “ - Domnul P”, versuri, 2010, Editura Valman. - Despre cetate, eseu, Editgraph, 2011. - Quo vadis feminismul romanesc, eseu, Editgraph, 2013. - Sunt redactor al revistei “Spații culturale” - unde am publicat și public versuri, critică și eseu filosofic. - Am în proiect 10 cărți despre Lucian Blaga, la paritate cu numărul pieselor sale de teatru. - Lucrez împreuna cu Doris Plantus Runey din Troy, Michigan, SUA la un volum despre Zamolxele lui Blaga. Sunt profesor de filosofie și logică la Colegiul National Gh....
191 poezii, 0 proze
Piero Bigongiari
Piero Bigongiari s-a născut la 15 octombrie 1914 la Navacchio (Pisa). A terminat Facultatea de litere la Florența, susținând o teză despre Leopardi în fața lui A. Momigliano. Este profesor de literatură italiană modernă și contemporană la Universitatea din Florența. A colaborat și colaborează la reviste precum: „Campo di Marte”, „Prospettive”, „Corrente”, „Letteratura”, „Paragone”, „Paradigma”, „Alfabeta” etc. Activitatea sa se desfășoară pe două planuri fiind în același timp un poet de valoare, dar și un critic important. Operele sale poteice sunt: La figlia di Babilonia (1942), Rogo (1952), Il corvo bianco (1955), Le mura di Pistoia (1958), Torre di Arnolfo (1964), Stato di cose (1968), Antimateria (1972), Moses (1979), Autoritratto poetico (1985), Col dito in terra (1986). Pentru critică și eseistică se pot aminti: L\'elaborazione della lirica leopardiana (1937), Il senso della lirica italiana (1952), Poesia italiana del Novecento (1965), La poesia come funzione simbolica del...
0 poezii, 0 proze
despre critică la veme de cumpănă
de Macovei Costel
între ce a fost și ce va fi rămâne mereu acest acum, învăluit în ființare un prezent plin de ambiguități, un prezent ce este trăit nu imaginat și în acest prezent, tu, încerci să mă înghesui în cutia...
Ne conducem de lege sau de povești cu „ași din mînecă”?
de Denis Zavorotnîi
O fi poate un specific național, felul ăsta incomparabil cu vreun alt stil de guvernare european de a te bîlbîi și a te împiedica de propriile picioare. Sincer speram că noua guvernare a „pipăit”...
Nichita Stanescu si nesomnul cuvintelor
de Petre Anghel
Nichita Stănescu este, aproape cu certitudine, cel mai important poet român din a doua jumătate de secol XX. Spunem aproape și nu cu certitudine, fiindcă ne aflăm într-o perioadă în care poezia...
Despre ce ma enerveaza...
de Irina Iacovescu
Nu mi-au plăcut niciodată reclamele. Nu pot să le sufăr. Parcă ar trebui eu să știu exact ce calități magice are nu știu ce detergent sau produs cosmetic, dacă mă rezum la a cumpăra același...
"flux" - mihai curtean
de mihai curtean
"flux", nuvela care-mi va apărea la editura herg benet, e la tipar. mai jos, aprecierile critice de pe copertă și un fragment publicat în revista egophobia: Mihai Curtean face o confesiune care nu...
