Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"ce nu ma doare"21329 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
41 rezultate
primul_volum_virtual

primul_volum_virtual

ColecțieEbook8 texte

Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?

de Radu Herinean

EI

Eduard Ialomiteanu

AutorAtelier

M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.

30 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

silvia gavrilovSG

silvia gavrilov

AutorAtelier

"Mă doare tot ce iubesc acum, pentru că presimt în orice frumusețe sfârșitul, dar poate că așa arată adevărata iubire. Bucură-te de acest dar vremelnic, strigă o voce în mine. Căci nu există decât daruri vremelnice.Octavian Paler

24 poezii, 0 proze

AmneziAA

AmneziA

AutorAtelier

De ce oare/de ce oare/doamne de ce oare dc esti roman tre` sa fi stigmatizat peste hotare/de ce oare/de ce oare/doamne ce ma doare/caci atunci cand ei construiau catedrale/noi aparam crestinatatea la dunare in zale/ Cum p... mea sa nu`i urasc pe cei far` de cultura care mai mereu ne iau la p.../catalogandu`ne pe toti drept niste hoti........./trebie sa`mi percepi soundu` literalmente/caci sunt cantaret de rap eminamente/finalmente/mi`am scris istoria pe 4 pergamente desigur ca cele mai frumoase momente/etologii m`au privit si s`au crucit/m`au catalogat drept un savant/insa nu`i adevarat,doar modu` meu de viata este eclatant,uneori derutant alteori socant/...alerg bezmetic inspirand morbid`aroma`cetii/caci sunt bantuit de blestematu` dar al vietii/....Nu pot sa mai iubesc..caci oamenii sunt la fel ca si shogunii/iar eu ma zbat far` de putere in cusca de cristal a ratiunii.(extract from one of my future projects..this is Unda`ground abstract hiphop)

2 poezii, 0 proze

Claudiu Alexandru SurmeiCS

Claudiu Alexandru Surmei

AutorAtelier

Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge

1 poezii, 0 proze

diaconu valentinDV

diaconu valentin

AutorAtelier

sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!

2 poezii, 0 proze

Horvath PaulHP

Horvath Paul

AutorAtelier

Tot ceea ce fac si tot ceea ce vreau va deranja pe cineva... sau va imbuna pe cineva... insa eu nu voi fii niciodata atins de ceea ce nu ma va omori.!

4 poezii, 0 proze

ana-maria davidAD

ana-maria david

AutorAtelier

Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta. Ceea ce nu mă ucide mă face mai poet. Poezia este o trecere de pietoni între viață și moarte. Fiecare poezie este o reîncarnare sub o altă limbă de moarte. Cu fiecare cuvânt, mi se scurge o picătură de viață. Poezia este singura disciplină în care poetul este indisciplinat. Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeții.

15 poezii, 0 proze

Alexandra Alb TătarAT

Alexandra Alb Tătar

AutorAtelier

~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...

148 poezii, 0 proze

AL

Adriana Logofatu

AutorAtelier

Sunt doar un om care indrazneste sa spuna ce simte.Nu ma consider poet ci doar o visatoare.

2 poezii, 0 proze

ce nu ma doare

de Alexandru Corneliu ENEA

Ce nu mă doare în noaptea asta, când secundele sunt ace la mașina de cusut a timpului, după ce am fost dărăcit și țesut și-apoi croit, să fiu costum destinului pentru sărbătoarea valpurgică a...

PoezieAtelier

azi din nu știu ce motiv

de Belean Maria Ileana

nu mă doare clipa aceea singură poate că este luna plină punte între gând și călcatul cămășii poate că acest gând s-a scurs în pământuri neroditoare nu mai dau curs întrebărilor cert este că acum e...

PoezieAtelier

Ce doare

de Erich Fried

Dacă te pierd ce mă doare? Nu capul nu corpul nu brațele și nici picioarele Sunt obosite dar nu dor sau nu mă supără mai mult decât piciorul care doare mereu Respirația nu doare E ceva redusă mai...

PoezieClasic

Sa nu ma-ntrebi...

de Daniela Dina

Sa nu ma-ntrebi nicicand de ce nu vreau sa te iubesc, Sa nu ma-trebi nimic... cum de pot sa traiesc... Sa nu ma-ntrebi nicicand Cat de des vii in gand... Mai bine... asculta doar ce iti spun in...

PoezieAtelier

Mă doare glasul

de Adrian N. Pleșcãu

Doamne, de ce iubitei mele nu pot iubirea să-i șoptesc? De ce nu pot să o aud spunându-mi tandru “te iubesc”? Iubirea noastră nesfârșită, în șoapte-am vrea s-o-mpărtășim. Ne-ai luat strigătul și...

PoezieAtelier

să nu mă strigi pe nume

de Macovei Costel

cineva striga: Takorado, Takorado m-am întors încet și am văzut-o era o spaimă, poate doar o copiliță ce fugea ca după o glumă bună oare s-o urmăresc? ce rost ar mai avea am obosit să tot alerg după...

Atelier

sa nu ma uiti niciodata

de Mihai Iorga

TE VOI ASTEPTA MEREU SA VI IN VIATA MEA!!! buna,vreau sa-ti spun ca atunci cand ti-am auzit vocea am simtit ca m-am cutremurat si am crezut ca te voi putea avea....mi-am dat seama ca pot patrunde in...

PoezieAtelier

Ma doare

de andreea

Ma doare ignoranta unora, credeam ca sunt singura care nu intelege, dar nu e asa... Am suferit mult in viata asta si poate ca voi mai suferi, dar nu asta ma doare atat de tare, mai doare ma doare...

Atelier

Ușa ce nu se deschide

de Ioana Camelia Sîrbu

Printr-o ușă de lemn ascult tărâmul. Ce îmi șoptește chemările hipnozei . Nu pot deschide ușa! Nu pot deschide ușa! Nici cu picioarele, nici cu pumnii! Nici cu picioarele, nici cu pumnii! Vocea mă...

PoezieAtelier