"calendarul meu" – 2350 rezultate
0.02 secundeMeilisearchVisan Tiberiu-Ioan
Nascut in Turda, jud. Cluj. Liceul Teoretic in Campia Turzii. Licentiat in teologie la sectia Teologie fundamentala si istoria religiilor, promotia 1976, Sibiu. Pseudonimul Glad Elian a fost fost ales in l980 pe cand eram ghid-muzeograf la Biserica monument istoric Voronet,jud.Suceava. In l987 am debutat cu acest pseudonim, intr-un volum comun (Alpha '87, al editurii Dacia, cu cateva poeme grupate sub titlul: Estuarele Noptii. Dupa revolutie am publicat in 1995, la editura Carminis, Pitesti, volumul de poezie: Zodia terna. Toate poemele scrise erau doar incercari lirice din timpul dictaturii. Am folosit acelasi pseudonim. Sub numele meu adevarat, in anul 2000 am publicat la editura Olimp, Bucuresti, volumul de eseuri intitulat Treptele Nedumeririi. In 2005 am publicat la editura Anastasia cartea: Sub privirile Sfintilor Zilei - Un calendar Ortodox comentat. In 2007 a aparut la editura Rentrop&Straton cartea: Libertate si Credinta.
34 poezii, 0 proze
Szasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
Emil Cioran
EMIL CIORAN s‑a nåscut în 8 Aprilie 1911 la Råsinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran — preot în Råsinari — si al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventeazå, începînd din 1921, Liceul Gheorghe Lazår din Sibiu, oras în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 si 1932 urmeazå cursurile Facultåtii de Litere si Filozofie din Bucuresti. În ultimul an de facultate publicå articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Îsi încheie studiile universitare cu o tezå de licentå asupra intuitionismului bergsonian. În acelasi an (1932) se înscrie la doctorat, sperînd så obtinå astfel o burså în Franta sau Germania. În 1934 îi apare prima carte, Pe culmile disperårii, pentru care i se conferå Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati. Va mai publica încå patru cårti în tarå, înainte de a se stabili definitiv în Franta. Între 1933...
0 poezii, 0 proze
George Voevidca
Poetul și epigramistul George Voevidca s-a născut în anul 1893 pe 9 aprilie în comuna Sinăuții de Jos (jud. Rădăuți), ca fiu al folcloristului muzical Alexandru Voevidca. A studiat la Siret, apoi a urmat liceul la Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1912, iar studiile superioare, litere și filosofie, la Universitatea din Cernăuți. A început să publice poezii în februarie 1913 în „Universul literar”, la care colaborează regulat până la izbucnirea războiului. Tot atunci a publicat epigrame în „Flacăra” semnate Lucifer. Poezii lirice a publicat în câteva reviste din Ardeal, în „Viața nouă”, mutată acum la Suceava, la ziarul clerical „Lumina” (din Caransebeș), la ziarul muncitoresc „Progresul” (din Oravița) și în „Calendarul poporului” pe anii 1916, 1917 și 1918 (de la Suceava). În anul 1919 este remarcat de Nicolae Iorga, care sublinia „… publică versuri de o mare frumusețe – originale și traduceri – scriitorul bucovinean George Voevidca, o speranță a literaturii noastre”. La Roman,...
2 poezii, 0 proze
Ira Sadoff
Ira Sadoff s-a născut la 7 martie 1945 în Brooklyn, New York – U.S.A. A urmat cursurile Universității Cornell în 1966 –industrie și relații de muncă, apoi pe cele de la Universitatea din Oregon în 1968. El publicat mai multe cărți de poezie între care: „Fixarea cadrului” (1975), „Trocul” (2003), „Julitura” (1998), „Trafic emoțional” (1989), „Calendarul de Nord” (1982), „Cititul în palmă la iarnă” (1978). Proză: „Istoria contează: poezia contemporană la marginile culturii americane” ( 2009), „Un Ira Sadoff cititor” (1992), „Dezbinarea” (1982). În prezent este profesor în cadrul programului M.F.A. al Universității Drew și profesor de engleză la Colegiul Colby, în Maine. Poemele sale au fost propuse pentru premiul Pushcart Poetry Prize, Premiul Memorial „George Bogin” al Asociației de Poezie din America.
1 poezii, 0 proze
George Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
Nicolae Novac
Scriitor, poet, gazetar. Debut la revista \"Generatia de Maine\" a liceului din Oravita, unde si-a facut o parte din studii. In tara a colaborat la revistele: \"Tineretea\", \"Universul literar\", \"Fruncea\", \"Romania literara\", etc. Refugiat in Exil, fondeaza revista de cultura \"VERS\" (aparuta sub egida asociatiei \"Nicolae Balcescu\"), la care isi aduc contributia multi intelectuali de seama: Vasile Posteuca, N. S. Govora, Faust Bradescu, I. G. Dimitriu, Aron Cotrus, Ion Tolescu, Claudiu Isopescu, Toader Ioras s. a. Colaborator constant la revistele si ziarele anticomuniste aparute de-a lungul timpului in Exil (\"Carpatii\", \"Caminul\", \"Drum\", \"Revista Scriitorilor Romani\", \"Cuvantul Romanesc\", \"Libertatea\" (N.Y.), \"America\", \"Solia\", \"Calendarul America\", \"Cetatea Luminii\" s.a.), Nicolae Novac si-a adus un aport deosebit in lupta de eliberare a Neamului din ghearele comuniste, demascand metodic opiniei publice faradelegile savarsite de guvernantii comunisti...
0 poezii, 0 proze
Anton Pann
Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data nașterii incertă, între 1793-1797 - m. 4 noiembrie 1854) este un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, foclorist, literat, publicist, de origine aromân, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie și românizare va fi numit Anton Pann. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un cioban vlah, sărăcit și devenit căldărar, după obiceiul vremii, din Sliven, o localitate din Imperiul Otoman, aflată în Bulgaria de astăzi, iar mama sa se numea Tomaida. Între anii 1806 și 1812 se refugiază în urma războaielor ruso-turce la nordul Dunării, unde devine corist în catedrala ortodoxă din Chișinău, Basarabia, la partida de Soprani. OPERA Calendarul lui Bonifatie Setosul Versuri musicești Poezii deosebite sau cântece de lume (1831, 1837) Călătoria Însoțirea Luniță luminătoare...
16 poezii, 0 proze
Aida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
Carlo Betocchi
Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...
0 poezii, 0 proze
calendarul meu
de Stanica Ilie Viorel
îmi amintesc că va veni vremea să știu… (și-atunci îmi voi aminti) au trecut 40 de ani de la primul sărut din care s-au născut de multe ori altele… și nu-i noiembrie mai frumos, și nu-i an mai intens...
culori de primăvară
de Daniel Gherasim
în calendarul meu zilele se fugăresc una pe alta se așează pe margine și mă bârfesc e aprilie iar pomii sunt ceva mai mult decât verzi peretele doarme sub cer fără să întrebe ceva doar ușa a rămas...
Sfînta Maria
de Jeflea Norma,Diana
Sfînta Maria calendarul meu o numește Stella-Estella. Am o mare presimțire e de bine ... mă rog pentru mine pentru cei care-i cunosc pentru cei care nu-i cunosc. Sfînta Maria mi se arăta cînd eram...
O lacrimă imensă
de Ion Spânu
E iarnă mi se pare în calendarul meu și săniile grele trec trase de cuvinte tu ești departe încă și-n depărtare-i greu să mai păstrez alături un chip care mă minte Vin urșii mai aproape de sat să...
Calendar
de Tristan Tzara
flacon cu aripi de ceară roșie în floare calendarul meu saltă medicament astral de inutilă ameliorare se dizolvă la lumânarea aprinsă a nervului meu capital îmi plac accesoriile de birou de exemplu...
acolo, în zâmbet
de Andrei Lucian
copiez de pe calendarul anului trecut vreo două-trei zile încercuite cu roșu, canonizate de mine în sărbători personale. când se întâmplă ceva frumos, o bucurie, încercuiesc acea zi și o sărbătoresc...
Alt anotimp
de iulian-iustin melinte
Alt anotimp Mie să nu-mi zici despărțire, plecare, uitare Sau mai știu eu cum. Mie să-mi zici doar Alt anotimp, căci calendarul meu e atât de nesigur, atât de ambiguu. Mie zilele imi sunt dispuse pe...
...poate...
de Mihai Iorga
In toate cite sint In cer si pe pamint in toate exista un poate poate am gresit poate m-am grabit poate poate nu am meritat poate nu am luat dar am dat poate-am gresit fiece pas poate prea multe...
Luna lui octombrie
de Alexandra Ghita
Mi-e somn și sunt trează, Dar mă răsucesc pe dinăuntru Când îmi aduc aminte cum În generală și-a rupt cineva mâna În așa hal încât rămăsese atârnând Într-o ață de carne. Așa atârn eu de tine Pentru...
Poate că tu...
de lesan alexandru daniel
Poate că tu ești cea ce m-a legat, Cu sfori de dorința în nopțile albe, Cu palme-ncrustate-n țărîna iubirii, Cu legea speranței. Poate că tu ești cea ce m-a închis, În camera goală din sufletul meu,...
