"către un castan" – 21996 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
NINicolae Iorga
Personalitate monumentala a culturii românesti, Nicolae Iorga a publicat circa 1250 de volume si 25000 de articole.A terminat Liceul National din Iasi in 1888 si a absolvit intr-un singur an Universitatea din Iasi(\"magna cum laudae\", 1889).Face studii stralucite la Paris, Berlin si Leipzig, obtinând doctoratul (1893) si devenind la 23 de ani membru corespondent al Academiei.În 1903, a luat conducerea revistei Samanatorul. În 1906, înfiinteaza ziarul sau Neamul românesc, unde a scris zi de zi, pâna la asasinarea sa miseleasca la 27 noiembrie 1940 de catre legionari. Ca poet liric, a scris poezii, cantand iubirea, natura, istoria.Cea mai reusita este drama istorica \"Doamna lui Ieremia\", despre destinul tragic al Elisabetei Movila. Ca memorialist, a lansat masivele volume: \"Oameni care au fost\" si \"O viata de om, asa cum a fost.\"
22 poezii, 0 proze
RTRealdo Tokacs
Biologie si geografie: 18 mai 1981 - atunci m-am nascut. Era o zi atat de luminoasa incat mama si-a zis ca trebuie s-o vad. Si a tipat pana m-am indurat sa ma despart de ea. Locul faptei: Faget, Timis, orasul castanilor. Studii: Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea de Vest, Timisoara, absolvita in 2004. Am mai inceput un master, dar am renuntat... la timp :) Activitati (mai mult sau mai putin) relevante: - poezii, in volumul colectiv "Pasii de roua", Editura Dacia Europa Nova, 1999; - eseuri, in volumul colectiv "Cartea de admiratie", Editura Dacia Europa Nova, 1999; - poezii, volum de autor, "Intemperiile fericirii", Editura Dacia Europa Nova, 2000. Toate au fost publicate poate prea devreme... -din 2000, ma reintorc la literatura, parca pe un alt drum... mai sinuos... dar mai savuros. Ocupatiuni actuale: Ziua - nerecunoscator ocupant al unui birou de "multinationala" unde pun umarul fara tragere de inima la construirea unui capitalism in care nu (mai) cred; Noaptea - la...
32 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
Eduard Ialomiteanu
M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.
30 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
VTVlad Ticleanu
Am primit un trup in anul 1985, pe data de 28 septembrie... sufletul probabil mi-a fost dat cu multe sute de ani in urma; dar am primit si o insarcinare: sa imi petrec viata cautandu-ma. Am absolvit in 2004 Colegiul "Gheorghe Sincai" din Bucuresti. In prezent studiez in bancile Facultatii de Matematica si Informatica din cadrul Universitatii Bucuresti. Iubesc viata, dar mai ales toate detaliile care ii confera frumusetea; am dobandit obsesia mortii.
27 poezii, 0 proze
GAGeorge Astaloș
George Astaloș (n. 4 octombrie 1933, București) este un poet, romancier și dramaturg român care locuiește la Paris. George (Gheorghe) Astaloș este absolvent al Școlii de Ofițeri topogeodezi (1953). Demisionează din armată pentru a se dedica exclusiv scrisului. Cariera literară Debutează cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și teorie literară. Debutul în dramaturgie Adevăratul său debut are loc însă abia în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din București cu piesa \"Vin soldații\". Este autorul teoriei pluridimensionalității teatrului (Teatrul Floral-Spațial). Hazardul obiectiv face ca Armata Roșie sa invadeze Cehoslovacia după afișarea \"Soldaților\", iar piesa primește permisiunea de a fi jucată. Reacția guvernului român față de invazia sovietică în Cehoslovacia a făcut posibilă reprezentarea piesei. Obține Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de teatru \"Vin soldații\" și...
6 poezii, 0 proze
constantin nicolau
...nascut pe jos, botezat de Cuvant prin submersie, la 20 de ani am inceput sa botez cuvintele prin viata,pe la 30 m-a botezat imposibila iubire prin inplozie, dupa care am inceput sa mor prin mine.de sus.Ma urmaresc-cu oarecare consecventa-, amintiri din viata mea paralela, din iubirea paralela, dintr-un ego paralel; locuiesc intr-un spatiu euclidian, dar toate-s pana la o vreme...Ma voi naste.pentru inceput.pe sus. Eee, atunci sa te tii, povesti in mai incapatoare pahare decat ale cuvintelor, casantelor ! Sau nu. Dar poate da...
4 poezii, 0 proze
VIVintilă Ivănceanu
Vintilă Ivănceanu (n. 26 decembrie 1940, București, d. 7 septembrie 2008, Essaouira, Maroc) a fost un scriitor, poet, eseist, regizor de teatru și editor de carte originar din România, care activase din 1970 în Austria. Este membru al grupului oniric din jurul lui Miron Radu Paraschivescu (împreună cu, printre alții, Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Virgil Mazilescu) de la mijlocul anilor 1960, pe care criticul Gabriel Dimisianu îl descrie astfel: „Era unul din copiii teribili ai mișcării literare a timpului, în bună companie cu Dumitru Țepeneag sau cu Virgil Mazilescu, tineri nonconformiști ca și el, rebeli, gesticulanți până la stridență, neocolind prilejurile de a se da în spectacol, atunci când se iveau, ba dimpotrivă, căutându-le și chiar provocându-le.” În Austria este considerat un reprezentant al postmodernismului vienez. Ivănceanu, care împreună cu soția, Heidi Dumreicher, a înființat editura Rhombus, a fost profesor asociat la "Institutul de Științe Teatrale" și la...
4 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
către un castan
de Nicolae Goje
Nu știai că iubirea e rea că nici măcar electronii nu se ating că interpretarea se întoarce mereu la trup și suntem făcuți din substanța viselor iar viața e înconjurată de vis
Epistola 23 către Adrian Păunescu
de razvan ducan
În livada balconului meu cresc perdele și cerul dă până la vecinul de sus, aicea-mi zemuiesc meditațiile, pe crengile hârtiei de spus. Gravitația veiozei aprinse atrage de pe-alee, uniform accelerate...
evadarea
de belusica ileana silvia
Evadarea Când floarea de castan se coace Și fluturi albi din ramuri curg, Atuncea doru nu-mi dă pace Mă-ndeamnă să pornesc în crâng. Eu calc ușor pe iarba crudă Si simt în tălpi căldura terii O dulce...
Miță
de Mihaela Rascu
O claie de păr de culoarea castanelor coapte, o pereche de ochi verzi, iscoditori, o gură acoperind o jumătate de față într-un rânjet mai mult diabolic decât îngeresc, îl definesc pe vecinul meu de...
O poveste de dincolo V
de Cezar C. Viziniuck
Afară lumea se schimbase. - Acolo era înainte un castan mare, spuse, încet, Dorina, mai încolo era o bancă, dincolo era căsuța câinelui... era veche... și gardul..., dincolo era casa familiei...
Oglindă
de Dumitriu Florin-Constantin
Cu pasu-ncet șovăitor intrai, pe-aleea plină cu castani, poate la mine te gîndeai, deși trecuseră atîția ani... În palmă ți-a căzut o frunză, salut din bolta falnicului dom, îngînă-ncet, o scurtă...
Dumnezeul naiv al culorilor
de Adriana Marilena Stroilescu
prima cântare te-aștept în fiecare zi la piață sub o umbrelă galben colorată să mă lipesc iubitule de coapsa ta precum un melc pe frunza de salată rotesc volane verzele-n jupoane în miez cu tivuri...
findin\' peter pan
de emilian valeriu pal
de la prezidiu se anunțau ample mișcări de protest pichetări candidați la șefia consiliului județean eu îmi făcusem un caleidoscop dintr-un pahar de unică folosință inventam meserii care mi s-ar...
Dialog cu viața
de Adrian Giogovici
Observând lipsa dorinței tale de a mai lupta și indiferența cu care o tratezi, te slăbește și într-un târziu scapi din clinciul vieții... dar nu înainte de a-și lua rămas bun de la persoana pe care a...
Sa te iubesc... sau nu?!
de budurisan florin adrian
Sa te iubesc sau nu?! Sa ma iubesti? Sa te simt in vise? Sa ma vrei in patu-ti plin de mangaieri distinse... din faclii, lumanarii aprinse-n incinse pofte crunte, si-n suflet sa le-avem ascunse! Ce...