"cândva am iubit acest bărbat" – 16538 rezultate
0.05 secundeMeilisearchmaricica frumosu
cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți
111 poezii, 0 proze
Burghelea daniela
Sunt un om ca oricare,cu suflet,cu vise,cu dureri si cu bucurii marunte de-altfel,multumit de tot si suparat pe toate,cu un eu zburlit a nedreptate si totusi invins de neputinta de a fi zeu.Sunt un om ca fiecare, cu un nume cat se poate de comun,cu un miez de viata putin uscat,putin ranced,dar cu destula seva care-mi da putere si pofta de a trai,alaturi de familia cu care m-a binecuvantat Cel de Sus.In curand voi rosti cu mandrie ca am 46 de ani,cu doar 25 pe cartea de munca,incercand cateva locuri de munca ca si contabil(ceea ce fac si acum).Candva am mai avut tentative de publicare,naive ce-i drept dar care au ramas doar atat.Mi-ar place sa ma pot intoarce in timp chiar si atat.
33 poezii, 0 proze
Leucuta Cosmin
Am avut candva ambitia sa scriu un roman inteligent si original. Am abandonat ideea pe moment, si m-am dedicat unor scurte povestiri care evoca prietenia, razbunarea, dragostea, razboiul, singuratatea, ingeri si demoni (per se), absurdul si pedeapsa omului. Doresc sa arat lumii ceva din nebunia oricarui tanar. Niciodata sa nu crezi un om care pretinde ca scrie numai pentru el. Aceasta este cea mai veche minciuna a scriitorului. Eu incerc sa refac realitatea din jurul meu si din jurul nostru, si uneori reusesc, iar alteori esuez cat se poate de magnific. Las restul in seama cititorului. Si tot felul de prostii de genul acesta in continuare ...
2 poezii, 0 proze
Sinziana Hliboceanu
M-am nascut pe-un fund de mare...caci asa se spune, ca la poalele batrenei Tampe a fost candva o mare...am vazut lumina zilei in miezul fierbinte al verii, la 30 iulie 1983...parintii si bunicii mei mi-au insuflat dragostea pentru literatura, si in special pentru poezie inca din frageda pruncie... Liceul l-am facut tot la poalele Tampei, la Colegiul National Unirea, clasa de Filologie, unde, sub indrumarea domnului diriginte Viorel Micu am inceput in anul intai sa iau parte la cenaclul literar al liceului si in scurt timp, mi-am vazut tiparite, franturi de ganduri si de inima in revista liceului- "Alpha". Am facut parte din colectivul de redactie pana in ultimul an,cand, sub ocrotirea si indemnul scriitorului si profesorului meu de Literatura Universala, domnul Nicoae Stoie, mi-am facut duplex-debutul(impreuna cu o colega si prietena buna) in "Foaie pentru minte, inima si literatura", editia din 23-24 februarie 2002, cu poemul in proza "Adam si...Eu"... Din nefericire intrarea mea la...
23 poezii, 0 proze
Secarã Andreea
"De-as afla ca te-am pierdut Marea am sã o ascult, Sã îmi spunã de-am gresit cândva..." IRIS
2 poezii, 0 proze
Bogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Razvan Dragoi
Am fost, cândva, în Rai.
66 poezii, 0 proze
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Eduard Anton Hazu
Am făcut multe năstrușnicii la viața mea și multe ar părea interesante pentru unii temerari în explorarea vieții din trecutul apropiat, parcă mai plină de sevă, mai ales că lumea de azi are mai puțină substanță, mai puțină adâncime. Totuși, cel mai important lucru din viața mea mi s-a părut "ÎNTOARCEREA LA CREDINȚÃ", ca fiind cea mai motivată formă de existență. Din acel moment am început să înțeleg lumea, locul meu, raportarea la divinitate. A mai fost de ajuns un imbold lumesc, o încurajare și ... am început să scriu. Mai sunt încă oameni minunați și mi-am propus să scriu despre ei așa cum i-am perceput eu. Intotdeauna m-au impresionat oamenii speciali, oamenii daruiți și dăruiutori. Simt că sufletul meu vibrează pe fregvența oamenilor desăvârșiți, ceea ce mă face să cred cu adevărat că în adîncul conștiinței noastre există implantat, de la "Facere", cipul acelui om desăvârșit care a existat candva în Gradina Edenului - Adam. Trebuie să înmulțești darul Domnului în toate. Dacă ști...
2 poezii, 0 proze
cândva am iubit acest bărbat
de Nuta Istrate Gangan
creștea înăuntrul meu îmi răsucea venele se răzvrătea în sânge barbar izbind cu furie porțile ferecate zâmbea în fiecare dimineață privindu-mă din interior îmi înfiora sânii mușcați sub sfârcuri arse...
Am iubit, cândva, fugar și deplin
de vasiliu raluca elena
Sfat scriitorilor: să nu începeți niciodată în acest mod o povestire. Nu în acest mod previzibil, deloc original și fad. Totuși: E noapte, lipsită de lună și de câini care-și latră neputința. Îmi...
Recviem pentru o femeie
de P. Tóth Irén
Ea a murit pe cine-am iubit e-adevărat că nu i-am spus niciodată. Atunci eram doar prieteni. Trăia cu un alt bărbat, tatăl legitim al celor trei copii. Avea doar douăzeci și doi de ani și cei trei...
Aș vrea să te mai pot iubi
de Daniela Luminita Teleoaca
Acum înțeleg poate cu adevărat ce am simțit eu pentru tine. În acest prezent înstăpânit, când fac eforturi colosale să-mi explic fericirea de altădată. Sau numai inconștiența de a mă fi simțit în al...
ALB
de kid ender
Am deschis ochii. Sunt nedumerit. Dar ciudat, sunt liniștit. Mă uit de jur împrejur. Și atunci mă lovește culoarea. Totul, dar absolut totul este alb. Totul este acoperit cu o pată de alb. Clădirile...
Universul lacrimă construit metaforic din poeme
de Teodor Dume
Editura: Castrum de Thymes,2024 Prefața: Daniel Marian Posfața: Nicolae Toma Editor: Daniel Luca Universul lacrimă construit metaforic din poeme De câțiva ani îl urmăresc cu atenție pe Teodor Dume pe...
Teodor Dume, carte:Când umbrele trec strada
de Teodor Dume
Dragii mei, iată-mă la cea de a 19 carte care îmi poartă semnătura, Când umbrele trec strada *ediție antologică în limba română Editura Pim/Iași,2019 Tehnoredactarea, Mioara Băluță Coperta, Mioara...
Poiana Narciselor-Epilog
de Georgiana Milescu
Epilog Anii au trecut, iar Ema n-a luat trăsături ce caracterizează evoluția normală a unei femei bătrâne. Bărbații încă îi mai fac curte. Dar la fel ca-n tinerețe, îi refuză, scuzându-se că este o...
liliac bolnav
de Andrei Gheorghe
liliac bolnav III -Nu vrei să mergi cu diseară cu mine să mă duci la gară?… -Nu. Răspunsese scurt și fără să se gândească la altceva decât că în ultimii trei ani… -Nu!?…, pe chipul Nadiei se așezase...
Limite
de Paul Pietraru
- În Viena când mergi? - Nu mai merg... - mirarea pe chipul lui - la Viena, îmi fac controlul la Cluj. - Crezi că e bine? Sau măcar la fel? - Cu siguranță, e doar un control de rutină, am sunat la...
