"când mă întorc acasă" – 20733 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
GGePr
Nascuta pe 23 iunie 1986 in Municipiul Medgidia, in care mi-am petrecut parte din copilarie (cealalta din motive de familie prin Banat), pana cand, in Octombrie 1999 m-am mutat definitv in Italia (din aceleasi motive de familie). In prezent locuiesc pe undeva la periferia Romei si ma intorc in Romania de cate ori imi permite timpul sau am ocazia...
10 poezii, 0 proze
george dolphy olteanu
Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...
1 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Mariana Roman
Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!
12 poezii, 0 proze
dinescu flori mihaela
atunci cand ma simt rau si vreau sa ma simt usurata imi scriu gandurile intr o poezie
3 poezii, 0 proze
chirila mihai
rocker de cand ma stiu, si muzica ma inspira in porcariile pe care le scriu: de la ora 21 pana la ora 22, aproape in fiecare zi, iau tastatura pe genunchi si iese ce veti vedea mai incolo.
1 poezii, 0 proze
NDNonciu Dragoş
Scriu de când mă știu, public peste tot; pe unde sunt acceptat. Mulțumesc lui Dumnezeu, pentru harul ce mi l-a dat, nimic nu este mai frumos pe lume, decât închipuirea frumoaselor clipe de fericire și așezarea lor pe hârtie. O floare, și-un pic de nebunie, e tot ce-ți trebuie pe cerul albastru.
529 poezii, 0 proze
când mă întorc acasă
de Roxana-Adina Stroilescu
nu mai plânge mamă stai și ascultă ce-am de zis. aseară mergeam în numele tău ca prin palmă. era întuneric, te vedeam cum tragi din țigara cu tutun prost. nu mă certa. știu că nu pot face nimic...
Tontul, femeia fără obraz și țiganca
de razvan rachieriu
De fiecare dată când mă întorc acasă de la servici în același loc pe mijlocul străzii în care locuiesc întâlnesc un băiat nătâng idioțenia sa provine din naștere când un doctor l-a scos din pântecele...
îmi leg pe cap cernita mea năframă
de viorel gongu
Îmi leg pe cap cernita mea năframă Când mă întorc acasă din străini Și-alăturea de mine, eu ca mamă, Îmi port copiii dragi care în mâini Câte-un puiet aduc să îl sădească În fața porții cum era odat'...
Problema Restului în România
de adina h
Unul dintre lucrurile de care mă dezobișnuiesc instantaneu când plec din România este acela cu privire la rest, motiv pentru care, de fiecare dată când mă întorc acasă, mă ia prin surprindere pumnul...
Poveste cu Frumusete
de Catalin M.
Poveste cu Frumusete -Dimineata cand ma scol, Frumusetea ma vaneaza, Ma ia cu tinerete in gand, Si sufletul imi vibreaza- Ma ridic din pat si merg, Sa vad cat de frumoasa sunt, La oglinda mea din...
cum sună uitarea
de Silvia Nasaudean
din când în când simt cum se șterge o amintire devine transparentă apoi apare o amintire nouă frumoasă sau altcumva ea nu mă lasă să mă mai întorc cu ea descopăr lucruri noi e chiar în r e l i e f...
Scotch
de Roberta Giurgiu
Când ies la joacă, Îmi îmbrac întotdeauna pantalonii cei noi Și picioarele goale. Copiii de la bloc Mă întreabă mereu De ce nu port și eu o cheie la gât Ca și ei. Atunci le povestesc că tu mă ajuți...
pareri de rau
de izet umut
si umblu prin campia ce ascunde oase asa trece mai repede timpul cel putin asa imi place sa cred iar cand ma intorc acasa nu ma asteapta decat straine umbre si de ce as plange? din cand in cand mai...
mototolește-ți gândul și lasă-l să se rostogolească până la mine
de Teodor Dume
și spune-mi că nu ți-e frică păianjenii nu ucid ei strâng între colțuri timpul și-l anesteziază până când mă întorc acasă capătul drumului e puțin mai încolo nu-l pot vedea și mi-e teamă că o să cad...