"când începeam să înțeleg ei nu mai erau" – 20734 rezultate
0.08 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
Aida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
ilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
DANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
superman ion
nu mai am,am pierdut-o in WC-ul de la servici cand incercam sa... ma spal.
2 poezii, 0 proze
Banu Mihai
Nascut in Brasov , anu \'91 , copil destept de mic, isi strica educatia la liceu cand incepe sa cunoasca fete si sa bea alcool, ii place sa scrie dar e la profil mate-info, parintii il considera o stea cazatoare (nu in sensul bun, in cazul in care exista un sens bun), pierde vremea pe calculator dar e determinat sa faca ceva in viata chiar daca nu stie ce, asteapta un semn...chiar daca e tot mai clar ca nu o sa apara...convins ca se va descurca bine..
4 poezii, 0 proze
Karl Marx
S-a nascut pe 5 mai 1818 in Germania, in orasul Trier. Tatal sau a fost avocat. Dupa ce a terminat liceul la Trier, Marx a studiat intai la universitatea din Bonn, iar apoi la cea din Berlin. La Berlin Marx s-a alaturat grupului \"hegelienilor de stanga\" care aveau tendinte revolutionare. Dupa absolvirea universitati, Marx isi scrie teza de doctorat pe tema: \"Deosebirea dintre filosofia naturi la Democrit si filosofia naturii la Epicur\". In aceasta lucrare Marx se situa inca pe pozitii idealiste. Dupa ce si-a sustinut in mod stralucit teza si a primit diploma de doctor la facultatea de filosofie a universitatii din Jena, Marx s-a intors la Bonn, de unde, in octombrie 1842, a plecat in Colonia, unde a devenit redactor-sef al \"Gazetei Renane\", organ al burgheziei radicale din Renania. Senin caracterizeaza perioada activitatii lui Marx la \"Gazeta Renana\" ca perioada cand incepe sa se contureze trecerea lui Marx de la idealism la materialism si de la democratismul revolutionar la...
2 poezii, 0 proze
Nicoleta Alecu
Filele albe au inceput sa se coloreze inca din liceu, cand cu patos incercam sa-mi creez o alta lume unde iubirea, trairile interioare, gandurile, dainuiau in fiece cuvant.. Nu-s celebra, si nici nu cred in celebritate. Sunt doar un Om ce-si scrie gandurile pentru a nu se pierde in cartea stufoasa a Timpului.
10 poezii, 0 proze
Climenco Victoria
Dacă am renunța să ne plângem de milă și ne-am gândi doar la ce a fost frumos?Dacă am zâmbi mereu când vedem o floare?De ce să nu rămânem copii ?Putem,lumea este a noastră:iubim,gândim,visăm. Nimic si nimeni nu ne poate împiedica să găsim fericirea.Să încercăm să privim viața așa cum este:o călătorie.Eu nu am regrete...și nici nu voi regreta,fiindcă tot ce am făcut sau voi face in aceasta viata,merită...stiu asta, O SIMT
5 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
când începeam să înțeleg ei nu mai erau
de Ottilia Ardeleanu
am o teamă de întuneric tremurau florile în copaci se pusese dintr-odată o vijelie toți vecinii erau în porți priveau vorbeau în șoaptă eram prea mică nu înțelegeam treceau tancuri spuneau că sunt...
M-am născut într-o zi
de Calin Moldovan
Eram pur. Nu aveam nevoie de nimic. Nu știam nimic. Nu aveam scop. Eram o idee negândită. Bine sau rău? Nu există fapte. Nu există lumină. Nici întuneric. N-am de ales. Știu că sunt. Dar ce sunt? O...
Adolescentul
de Fiodor Mihailovici Dostoievski
PARTEA A TREIA CAPITOLUL ÎNTÂI Acum am să trec la cu totul altceva. De fiecare dată făgăduiesc să vorbesc \"despre altceva\" și când colo mă pomenesc povestind tot despre mine. Cu toate acestea, după...
Jurnal 32
de viorel gongu
Contând pe faptul că bunulsimț nu l-a părăsit pe Costel, din curiozitate sau din cine mai știe ce rațiuni, l-am sunat. \"Alo!\" \"Da, pui, ești bine?\" \"Da, sunt bine dar de ce mă întrebi?\" \"Am...
Coșmarul (II)
de Mihai Gindu
Nu mai țineam bine minte de când nu mai părăsisem apartamentul. Lucrul la noile nuvele mă acapara, erau încă multe de adăugat sau revizuit, iar atunci când nu eram prea obosit, navigam ore...
Cinci pâini și doi pești
de Cirstea Nicolae
Într-o zi l-am aflat pe Dumnezeu. Stătea cuminte la coadă la pescărie și când i-a venit rândul a cumpărat doi pești. - Dați-mi-i pe ăia mai mari, vă rog, și-a exprimat politicos El dorința firească...
Război interior
de Costân Monik
- Alexia! Ce cauți aici? Nu te-am mai văzut în ultima vreme prin zonă. - Da... Nu am mai venit. Am vrut să uit, dar nu am putut. - Să uiți? Ce anume? - Să uit că mai există acest loc. Să uit că aici...
Primele vibrații
de Valerian Ciobanu
Doresc să vă mărturisec ceva despre primele vibrații care au ridicat valuri mari de oameni și care au pătimit din cauza propriei naivități. Fiindcă au crezut că pot doborî dragonul. Dar el, dragonul,...
Leuțu
de Paul Mircea Iordache
LEUÞU Câinele a fost prezent întotdeauna lângă casa săteanului. Totdeauna era ceva de păzit, de apărat. Când am început să mă ridic și eu copilandru, la noi în ogradă erau trei câini: Grecu, Leuțu și...
