Nicoleta Alecu

Sunt sloiuri de gheata si vise de-argint, iar vantul in fata te biciuie crunt. Si-s fulgi de zapada curgand rand pe rand vara fierbinte iti e doar in gand... Dar fulgii se-astern pe-ale

sunt frunze rosii pe carari, sunt iarasi ploi, si palizi nori, alei cu oameni trecatori, multi ei si ele, bieti actori. e toamna-n parcul nins si trist... am ofilit, nu mai exist. ma plimb pe

Noaptea cea albă cu vise de-o vrei, ia aripi de-albine și de libelulă și strânge-le bine și fă o tinctură și praf de stele amestecă-n ele. Picură-ti zâmbete și gânduri senine, trage și ceva

Hai să zâmbim împreună, Hai să facem planuri mari ținându-ne de mână... Hai să ne privim în ochi mai des, Iar vorbele să prindă contururi de-nțeles. Trezește-te dimineața cu gândul la mine, Iar

Mai toarnă un picur de soare Căci în soare viața-mi moare; Mai toarnă un picur de otravă Lovește-mă-ncet cu o rază. Tu știi ca lumina de-afară Mă sfâșie-ncet ca o fiară; Și știi ca în razele

Ploaie de vară rapidă Doruri ea îmi colindă, Plouă cu picuri de-otravă Sufletul mi-l săgetează. Ploaia ce spală și udă Tunete afară îmi cântă, Trăznete îmi luminează Camera goală-i de

Mă mint frumos și m-amăgesc când spun că nu te mai iubesc. Dar simt că-n gândul meu mereu te caut iarăși făr` să vreu.. Tu ai plecat, și m-ai mințit.. Când te-am chemat nu te-am găsit. Și te

Suntem actori Pe scena vieții, Bieți muritori Din mâna Sorții. Scriu vorbe goale Pe-o coală pustie, Vorbe cântate, Sau scrise-n poezie.. Ești tot la fel- Cum și strămoșii tăi

Macii roșii sângerii Ard în soare pe câmpii, Și-și așteaptă fetele Să facă buchetele. Macii mov de prin ogradă Stau la gard ciuliti grămadă, Să îi vadă trecătorii, Să-și găsească

Și razele-n zâmbete-ncet se prefac, și tu îmi șoptești că am ochi de smarald; iar eu mă amuz de priviri și tăceri, și toate rămân în visul de ieri. Azi ploaia ce cade mă face să tac, iar ochii