Căutare

Ion Faiter (n. 15 martie 1936) este un poet, prozator și eseist din Constanța. Opere de autor * Trecător prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982 (etnografie/pagini de călătorie) * Poem lângă mare, Editura Albatros, București, 1988 (versuri) * Sequoia gigantea, 1992 (versuri) * Liceul Mircea cel Bătrân. 1896-1996, 1996 (monografie) * Cad piersicile, Editura Dada, Constanța, 2002 (versuri) * Grădina Linwood, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007 (versuri) Opere de coautor * Biblioteca municipală Constanța, 1969 (monografie) * Reviste dobrogene. Arhiva Dobrogei. Analele Dobrogei, 1971 (bibliografie analitică selectivă cu studiu monografic și indice toponimic) * Cântece la Marea Neagră, Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Constanța, 1971/1977 (antologie de folclor dobrogean, colaborare cu Constanța Călinescu) * Dimensiunile unor vocații, 1979 (biobibliografie) * Prin constelații dobrogene, Editura Sport-Turism,...

7 poezii, 0 proze

Istrate Victor

Exist,eu, numarator de frunze cazatoare!

1 poezii, 0 proze

Aida Boldeanu

Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...

12 poezii, 0 proze

George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...

102 poezii, 0 proze

Manciulea Dan

1989 - membru al Cenaclului literar "Arthur Enașescu" din Rîmnicu Sărat 1990-1992 - am publicat articole în "Doina" - revista Cenaclului "Arthur Enașescu" 1992 - premiul I la concursul de proză organizat de revista "Pentru Patrie" 1993 - premiul II la concursul de proză organizat de revista "Pentru Patrie" 1994 - premiul I la concursul de proză organizat de revista "Pentru Patrie" 1995 - 2005 - membru al Cenaclului literar care activa pe lîngă Casa de cultură a municipiului Rîmnicu Sărat, am publicat sporadic proză scurtă, fantastică și umoristică (nu simultan), în ziarele județului Buzău : Opinia, Muntenia, Amprenta 1999 - am publicat o colecție de povestiri fantastice - "Bătrânul Dan" la editura Rafet, din localitate 2003 - Mențiune la Concursul de creație literară "Radu Rosetti" - Onești - ediția a V-a 2004 - Revista "Anticipația" mi-a publicat povestirea "Călușarii", în numărul 568

3 poezii, 0 proze

Tana Qvil

Tana Qvil alias Maria Ana Oardă (n. 27 decembrie 1894, București, d. ?) este o poetă româncă, soția lui Ion Vinea. Inedita poreclă vine de la numele soției regelui roman Tarquiniu Bătrânul, Tanaquil (nume găsit la întâmplare de poetă într-un Larousse). Tatăl poetei a fost medic de profesie, în timp ce mama a fost profesoară secundară. A studiat la facultatea de litere din București. Pentru câțiva ani ea va preda română și istorie, înainte ca să se reprofileze, tot temporar, pe traduceri. Colaborează prima dată în 1997 la Deșteptarea politică și socială, zis și Chemarea, publicație de stânga condusă de Ion Vinea. A publicat doar în Clopotul lui H. Gad și mai ales în Contimporanul. Își strânge versurile în volum abia în 1968, după modelul soțului ei. Opere * Nocturne, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu prefață de Sașa Pană și copertă de Smaranda Banu)

5 poezii, 0 proze

Luis Sepulveda

Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...

4 poezii, 0 proze

Doru Ciucescu

E-mail: ciucescud5@yahoo.com Blog: www.carturaria.com Doru Ciucescu s-a născut pe 30 aprilie 1946 la Bacău. Este profesor asociat la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău. A scris nouăsprezece cărți cu profil didactic, precum și douăsprezece de proză ("Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca", "Peste Prut și mai departe ...", "Străluciri diamantine în Israel", "Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus", "Destine din spațiul saharo-siberian", "Gulagul din umbra palmierilor", "De-ale cărturăriei de odinioară", "Scrisorile unui nistro-tisean", "Bătrânul și Cuba", "Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist", "File din istoria șoptită a românilor", "Cambodgia supraviețuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roșii"), două de poezie ("Declamații de la tribuna timpului", "Poezii patriotice trilingve * Poèmes patriotiques trilingues * Patriotic Trilingual Poems") și două de publicistică ("De ce fugi tu, tinere?", "Cu ochii peste gard"). Lui Doru Ciucescu i-au...

244 poezii, 0 proze

Alexandru Teodor Stamatiad

Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...

5 poezii, 0 proze

bătrânul cântec din gramofon

de FLOARE PETROV

sunt departe acum bunii mei amici, singurătatea mă ține ca pe jar, timpul prea aspru mă bate cu urzici, frustrări și regrete macin în mojar. am rămas cu poezia care mă uimește, nu mă dezamăgește și...

Poeme într-un vers

de Ivășcan Horia

Replica http://www.poezie.ro/index.php/poetry/174267/index.html “Poeme intr-un vers IV” - de Maria Tirenescu Zori cu brumă – În atâta liniște, doar pocnetul frunzelor. Murmur - Din bătrâna scorbură,...

poem armean

de Blesneag Stefan Ionut

prolog Mă oprisem cu sufletul la fereastră În prăvălia-mi veche de mărfuri armenești. Mă înconjurasem de șiruri de obiecte, Un cosmos neînsuflețit de poliedre În speranța că mă vor sorbi vreodată-n...

spre 40 seara într-un oraș numit bucurești

de Dana Banu

ca mâine au să ne demoleze și pe noi dragule la 40 parcă începi să trăiești într-o cartolină sepia se face seară iei gramofonul sub braț deschizi umbrela aterizezi pe lipscani ai vrea o rochie lungă...

Atelier

Nocturnă

de Tristan Tzara

Când te uiți din parc luna stă pe-un spate de spital Mătușică ghem de sfoară pentru cei care nu pot să moară Þipă o pisică suferință cu înflorituri de copil ce se omoară Marinari ce n-au iubit de...

PoezieClasic

Bunicul

de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Se scutura din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa. Se gândeste. La ce se gândeste? La nimic. Înnumara florile care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar înnumara...

ProzăClasic

haiku

de valeria tamas

de ziua mamei o singura frezie - in mana tatei... marele ocean - noaptea îl umple de stele, zorii le fură cațiva păstrăvi - soarele-nvață în zori, culorile... sfârșit de sezon - într-un tufiș agățat...

Colindul Bunelului

de MARIANA BENDOU

- Mai zi-mi colindul ãla frumos, Bunelule! ... Bunelule, bulelule...! Toatã ziua vrei câte ceva. - Hai, mai zi-mi colindul ãla cã tare mi-a mai plãcut!Numai matale ştii sã-l spui şi nici cã l-am mai...

ProzăAtelier

Postul pacatosilor

de george

Suna trist si pacatos Clopotul bisericii Zbarnaitul sau mieros Isi indeamna clericii, La post greu si rugaciune Si sa atinga cu mantaua In a lor inchinaciune Si vazduhul,si podeaua Pleoapa sfintilor...